Premium
Octavian Paler, unul dintre cei mai cunoscuți romancieri și eseiști români contemporani, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov, în preajma munților Făgăraș, relatează agerpres.
A frecventat cursurile școlii primare în satul natal, apoi pe cele ale Liceului "Spiru Haret" din București (1937-1944) finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945). A urmat simultan, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Universitatea din București (1945-1949). A fost redactor, șef de secție, redactor-șef adjunct în cadrul redacției culturale a Radiodifuziunii Române (1949-1964); corespondent AGERPRES la Roma (sept.—dec.1964); director general al Televiziunii Române (1965-1968); director general adjunct al Radiodifuziunii Române (1968-1970); redactor-șef al cotidianului "România liberă" (1970-1983), așa cum arată "Dicționarul General al Literaturii Române", Ed. Universul Enciclopedic — 2006 și "Dicționarul Scriitorilor Români", Ed. Albatros — 2001.
În anul 1958 a debutat în revista "Luceafărul" cu poemul "Ulciorul", urmat de o schiță și un reportaj literar.
Editorial a debutat mult mai târziu, în 1970, cu poemele din "Umbra cuvintelor. Definiții lirice", după care s-a consacrat în exclusivitate prozei de idei, eseistice. Toate scrierile sale, note de călătorie, eseuri, romane, adunate în peste 17 volume, sunt "memorii interioare", confesiuni, meditații: "Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia" (1972, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), "Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire" (1978, Premiul Academiei Române), "Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican" (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului" (1986), "Viața ca o coridă" (1987), "Don Quijote în Est" (1994), "Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală" (1995), "Rugați-vă să nu vă crească aripi" (1995), "Aventuri solitare. Două jurnale și un contrajurnal" (1996), "Poezii/Poems" (1998), "Deșertul pentru totdeauna" (roman, 2001), "Autoportret într-o oglindă spartă" (2003), "Eul detestabil" (2005).
În ipostaza de prozator a publicat romanele "Viața pe un peron" (1981) și "Un om norocos" (1984). Proza sa eseistică este productul asimbiozei dintre lirism și narativitate, confesiune și speculație, pasiune și rațiune. Temperamental, scriitorul era un romantic care nu-și refuza sentimentalismul dar nici nu îl etala.
Octavian Paler la aniversarea a nouă ani de existență de către Radio Romania Muzical — 2006
După anul 1989, părăsind poezia, a optat pentru eseul moralistic, devenind un important creator de opinie, analizând în articolele sale din ziare și reviste fenomenul românesc socio-politic postrevoluționar. Modele sale au fost eseiștii spanioli Unamuno, Ortegay Gasset, dar și francezii Albert Camus sau Andre Malraux.
După cum singur spunea, Revoluția l-a găsit "interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate", astfel că și-a regândit majoritatea cărților, publicând noi versiuni: "Scrisori imaginare" (1992, 1998), "Apărarea lui Galilei" (1997), "Drumuri prin memorie" (1999). Multe dintre volumele sale au fost traduse în limbile franceză și germană.
A devenit director onorific al publicației "România liberă" (1990 — febr. 2001) iar apoi, din martie 2001, al ziarului "Cotidianul".
La 30 iunie 2003, a fost distins de președintele României, Ion Iliescu, cu Ordinul "Steaua României" în grad de Cavaler, pentru "întreaga operă literară pusă în slujba culturii și spiritualității românești, pentru impresionanta activitate publicistică, cu înaltă încărcătură intelectuală, angajată cu devoțiune și consecvență întru apărarea valorilor fundamentale ale libertății umane și ale democrației, pentru propășirea societății românești". De asemenea, a primit premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2004.
Octavian Paler la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2004
Octavian Paler a murit la 7 mai 2007, la vârsta de 81 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul "Sfânta Vineri" din Capitală. Un an mai târziu, în 2008, editura Polirom a inițiat Seria de autor "Octavian Paler", în care au apărut volume precum: "Un om norocos" (2008), "Mitologii subiective" (2008), "Polemici cordiale" (2008), "Aventuri solitare" (2008), "Viața ca o coridă" (2009), "Drumuri prin memorie" (2009), "Apărarea lui Galilei" (2009), "Deșertul pentru totdeauna" (2009), "Don Quijote în Est" (2010), "Caminante" (2010), "Rugați-vă să nu vă crească aripi" (2010), "Eul detestabil" (2010), "Autoportret într-o oglindă spartă" (2010), "Scrisori imaginare" (2010), "Viața pe un peron" (2011).
În iunie 2011 a fost lansat volumul de poezie "Definitions" de Octavian Paler, publicat de editura britanică Istros Books, la Biblioteca British Council din București, volum ce include poeme ale eseistului traduse în engleză de Ileana Ștefănescu și S.D. Curtis.
''Cărțile sale spun că a fost un mare iubitor al culturii și a început prin a se ocupa de marile figuri din cultura universală în ideea de a ajunge la el însuși. Toate cărțile sale au fost cărți de cultură. În toate cărțile sale, și cele din tinerețe, în care a avut niște funcții importante, de care a fost atacat de multe ori, nu a spus nimic de care să-i fie rușine...'', afirma poeta și publicista Ileana Mălăncioiu cu prilejul lansării volumelor ''Mitologii subiective'' și ''Un om norocos'' la Târgul de Carte ''Bookfest'' din 2008.
