Premium
La audierea publică organizată de către deputatul PNL Andreea Paul la reprezentanța CE în jurul proiectului de lege pentru crearea Consiliului Național de Competitivitate au participat doi miniștri din guvernul Cioloș și peste 100 de specialiști
„De ce dorim să trăim în România?”, „Muncim ca să trăim sau trăim ca să muncim?”, „Învățăm ca să trăim sau trăim ca să învățăm?”, toate aceste întrebări au fost ridicate în timpul audierii publice organizate de Prim-Vicepreședintele PNL Andreea Paul în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, în data de 25 februarie a.c, în contextul recomandărilor europene de înființare unor autorități naționale pentru competitivitate.
Răspunsul a fost unul singur: „avem nevoie de înființarea Consiliului Național pentru Competitivitate pentru a crește nivelul de trai al românilor” așa cum a declarat inițiatorul proiectului de lege Andreea Paul. Mai mult, „scopul final al acestui demers este ca fiecare cetățean să simtă că marea realizarea a politicilor publice și a creșterii economice prin competitivitate este de fapt îmbunătățirea vieții individului” așa cum a declarat șefa Reprezentanței Comsiei Europene în România Angela Filote. În plus, vicepremierul Costin Borc consideră că înființarea acestui organism este necesară pentru că „ne-am concentrat prea mult pe administrare și am uitat de fapt ce vrem să administrăm.” Practic, „avem nevoie de un proces de integrare a strategiilor sectoriale într-o viziune unitară” așa cum a susținut domnul ministru Borc.
La dezbatere au participat, în calitate de vorbitori, și Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice doamna Claudia-Ana Costea, Ambasadorul Țărilor de Jos în România doamna Anke Ter Hoeve, dar și reprezentanți din partea Comisiei Europene – Frank Siebern-Thomas (Direcția Generală pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene) și Nicolas Philiponnet (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene).
Membrii Guvernului Cioloș și-au exprimat susținerea pentru înființarea acestui Consiliu alături de reprezentanții Comisiei Europene, dar și ai patronatelor și sindicatelor. Astfel, „proiectul este pe jumătate adoptat” a susținut inițiatorul proiectului de lege Andreea Paul.
Astfel de autorități au fost create încă de acum 70 de ani în alte state europene, precum Olanda sau Belgia. În România, Consiliul Național pentru Competitivitate se află încă în stadiul de proiect. Proiectul de lege privind înființarea CoNaCo, inițiat de deputata Andreea Paul alături de alți 94 de deputați și senatori din toate partidele politice, se află în prezent pe masa de lucru a Senatului, urmează să primească raportul final de la Comisia Economică și să intre pe ordinea de zi a Plenului Parlamentului pentru a primi votul final.
Consiliul Național pentru Competitivitate a fost gândit ca o structură independentă, format din 18 membrii și a cărui conducere executivă este asigurată de 9 membri – 3 aleși de către Academia Română, 3 aleși de către patronate și sindicate și 3 candidaturi independente care, conform deputatei Andreea Paul, țintesc direct spre diaspora. De asemenea, Prim-Vicepreședintele PNL a prezentat principalele atribuții ale CoNaCo, agreate împreună cu Ministerul Economiei sub forma unui set de amendamente depuse la proiectul de lege. Consiliul Național pentru Competitivitate va avea următoarele funcții:
- Analizează politicile generale cu impact asupra competitivităţii economiei naţionale, elaborate de către Parlament, Guvern sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi formulează, după caz, opinii, recomandări şi avize pe marginea acestora;
- Formulează propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei economice şi sociale şi din domenii care urmăresc creşterea competitivităţii naţionale;
- Monitorizează eficienţa şi eficacitatea programelor şi proiectelor naţionale privind creşterea competitivităţii economice şi sociale naţionale şi transmite recomandări Guvernului în acest sens;
- Evaluează anual competitivitatea sectoarelor de activitate care au o contribuţie semnificativă la formarea produsului intern brut;
- Evaluează anual Strategia Naţională pentru Competitivitate si face recomandări pentru imbunatatirea/actualizarea acesteia;
- Propune politici specifice pentru stimularea unor sectoare care au sau pot avea avantaje competitive;
- Avizează propunerile legislative cu privire la politicile economice şi sociale naţionale şi transmite recomandări Guvernului în acest sens;
- Colaborează cu alte instituţii publice, precum Consiliul Fiscal, Consiliul Concurenţei sau BNR în evaluarea impactului politicilor economice şi sociale implementate;
- Elaborează şi publică un raport anual;
- Monitorizează modul în care se asigură respectarea şi luarea măsurilor necesare punerii în aplicare a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, ghidurilor emise în domeniul competitivităţii, adoptate la nivelul Uniunii Europene;
- Asigură cooperarea şi schimbul de informaţii cu Comisia Europeană, precum şi alte instituţii europene sau organisme echivalente din alte state membre;
- Participă prin reprezentanţi, având rol consultativ, la întâlnirile grupului de lucru la nivel de ministere pentru Monitorizarea Acordului de Parteneriat;
Nivelul de trai al românilor este direct propoțional cu gradul de competitivitate. România se află în prezent pe locul 53 din 140 de state analizate, conform Indexului Global de Competitivitate 2015-2016. Pentru a deveni un stat pro-business, România trebuie să adopte un mix de politici agresive pentru creșterea competitivității, care să fie precedate de studii de fezabilitate, studii de calitate. „Consiliul Național pentru Competivitate reprezintă instituția cheie pentru a tura motoarele economice românești astfel încât să ne permitem să stabilim țeluri mărețe, precum acela de a deveni cea mai bogată țară din Europa, bineînțeles cu o etapă intermediară de a dubla nivelul de trai astfel încât să ajungem la nivelul mediu european al PIB pe locuitor” a declarat deputata PNL Andreea Paul.
