stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

60% din locurile de muncă ale românilor, în pericol să dispară

somaj

contributors.ro:

Un studiu comandat de Organizația Internațională a Muncii și prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arăta că 60% din locurile de muncă existente în prezent în România riscă să dispară în următorii ani din cauza computerizării și automatizării. România este, de altfel, țara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de muncă vulnerabile la evoluțiile tehnologizării. La nivelul UE, raportul este de circa 50%.

Este evident că autoritățile din România, în strânsă colaborare cu mediul privat, dar și cu autoritățile de la Bruxelles trebuie să pună la punct o strategie pe termen mediu și lung privind reformarea sistemului educațional în acord cu evoluțiile de pe piața muncii pentru ca noile generații de absolvenți din România să fie pregătite de noile cerințe în materie de forță de muncă. Doar că ne va fi mai dificil să facem aceste decât le va fi altor state europene. Și spun asta pentru că viitoarele profesii vor presupune deprinderi și cunoștințe digitale solide, în timp ce, în prezent, circa 41% din angajații României sunt „analfabeți digital”, conform unui studiu al Comisiei Europene din 2014. Deși avem cea mai mare acoperire de internet de mare viteză din lume, sistemul educațional din România n-a ajuns încă în epoca Web 1.0, la fel, jumătate din populația țării n-a ajuns nici ea în epoca Web 1.0.

65% din copiii care merg la școala primară anul acesta vor avea meserii care nu există în prezent. Numai că, în România, sunt comunități rurale unde copiii n-au văzut niciodată un calculator și unde trebuie să parcurgă 20 de kilometri pentru a ajunge la o școală în care, cel mai adesea, nu există o rețea internet pe care să o poată accesa nici măcar la bibliotecă. De aceea, dacă A patra revoluție industrială va înseamnă o „alienare profesională” a celor care nu dețin cunoștințe digitale medii, atunci este prioritar pentru România să reducă drastic și în cel mai scurt rata de „analfabetism digital” în România.

Digi24:

Gazele rusești au ajuns să fie mai ieftine decât cele produse în România. În condiții normale, gazele importate din Rusia sunt de două ori mai scumpe decât cele din producția internă. În iarna trecută, costau cam 530 de dolari mia de metri cubi, însă conform Ministerului Energiei, ultimele importuri au ajuns să fie chiar mai ieftine decât producția Petrom sau Romgaz. Astfel, Gazprom vinde acum gaze în România cu 250 de dolari mia de metri cubi, iar gazele românești se contractează la 280 de dolari. Rușii nu ne-au făcut vreo reducere, ci pur și simplu prețul gazului românesc nu poate scădea în același ritm din cauza taxelor de depozitare. În lunile de vară, România produce mult mai mult gaz decât poate consuma, asta și pentru că industria energofagă a scăzut vertiginos în ultimii ani. În 2006 de exemplu, România consuma aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze. În urmă cu un deceniu, importurile de gaze rusești asigurau cam 30% din necesarul de gaze al României. În prezent, țara noastră își poate asigura de una singură aproape toate gazele de care are nevoie, dar în spatele acestei independențe se ascund câteva mii de locuri de muncă pierdute. Surplusul gazelor exploatate pe timpul verii ajunge în depozite, unde e stocat până când dă gerul. Depozitele intră în funcțiune mai ales atunci când presiunea scade, din cauza temperaturilor mici. Din momentul în care ajunge în depozit, gazul este taxat cu 45 de dolari pe mia de metri cubi și asta face ca prețul să crească cu 15%. În schimb, importurile rusești ajung direct în termocentrale, așa că prețul nu este umflat de taxele de depozit. Cei de la ANRE spuneau încă de anul trecut că e doar o chestiune de timp până când importurile vor fi mai ieftine.

RFI:

Bosnia-Herţegovina îşi va prezenta candidatura oficială pentru aderarea la Uniunea Europeană pe 15 februarie, a anunţat, marţi, administraţia prezidenţială, potrivit agenţiei de presă Reuters. Bosnia-Herţegovina speră să se alăture Uniunii Europene după depunerea candidaturii de aderare, la peste 20 de ani de la războiul civil din 1992-1995, în care au murit peste 100.000 de oameni. Însă procesul de aderare este unul dificil, în condiţiile în care reformele întârzie să fie implementate în fosta republică iugoslavă din cauza diviziunilor etnice cauzate de războiul civil din anii 1990, subliniază analiştii. Ţara se confruntă, în mod frecvent, cu ameninţări de secesiune din partea etnicilor sârbi, care iau în considerare ideea de a susţine un referendum în vederea solicitării autonomiei. Analiştii consideră că Bosnia are şanse mici să devină membru UE înainte de 2025. "Acum este definitiv şi clar că avem data stabilită de preşedinţia UE, Olanda, pentru a ne prezenta candidatura pe 15 februarie", a anunţat şeful croat al preşedinţiei tripartite a ţării, Dragan Covic. Aspiraţiile ţării de a adera la UE au fost susţinute de o iniţiativă germano-britanică lansată anul trecut în vederea susţinerii dezvoltării economiei şi implementării de reforme în schimbul oferirii de fonduri europene şi al statutului de membru UE. Iniţiativa a venit după ani de amânare a implementării reformelor, în contextul unor conflicte civile în februarie 2014, alimentate de rata mare de şomaj din ţară şi a corupţiei în creştere.

comments powered by Disqus

CITESTE SI



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.