Premium
Ministerul Justiției, Raluca Prună, a prezentat Guvernului concluziile preliminare privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, precum și stadiul și calendarul elaborării proiectului Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020.
La baza noii Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020 vor sta concluziile și recomandările făcute de evaluatori independenți, care vor examina obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, impactul, eficiența și eficacitatea măsurilor de implementare, durabilitatea rezultatelor. De asemenea, Ministerul Justiției a început consultările pentru implicarea instituțiilor publice centrale și locale, a mediului de afaceri și a societății civile în elaborarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2016-2020 și estimează că în luna mai noul proiect va fi lansat spre dezbatere publică, urmând ca în iunie să fie adoptat de Guvern.
Citește și: Una dintre cele mai mari vedete din România, înșelată de soț: Ce a anunțat după
În ceea ce privește Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, beneficiul major al aplicării a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2500 de instituții publice, respectiv ministere, primării, autorități independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiției pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive.
Un alt beneficiu al aplicării Strategiei este stabilitatea cadrului legislativ și instituțional anticorupție. Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autoritățile specializate – DNA, ANI și Direcția Generală Anticorupție – contribuie la eficiența acestor autorități, îndeosebi în zona de combatere.
Citește și: Cristian Rizea, prins cu minciuna: Cum a păcălit deputații ca să scape de arest
Introducerea legislației privind valorificarea bunurilor sechestrate și confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creștere a indicatorilor înregistrați de procurori și instanțe în materia recuperării prejudiciului.
De asemenea, se remarcă în aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015 adoptarea măsurilor pentru consolidarea instituțională în domenii precum: controlul ex-ante, investigațiile financiare, adoptarea noii legislații privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. A fost încheiat primul acord de partajare a bunurilor confiscate între România și SUA, prin care a fost transferată către MJ și Structura Antidrog a Poliției Române suma de 400.000 USD, confiscată de o instanță americană într-un caz de criminalitate organizată investigat cu ajutorul autorităților române.
La nivelul administrației publice centrale au fost identificate bune practici între care menționăm: formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total rezultat din acestea fiind de 1,340 miliarde euro, crearea, la inițiativa Consiliului Concurenței a modulului de licitații trucate, instrument de lucru axat pe schimbul rapid de informații între experții desemnați de instituțiile implicate în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește punctele slabe/priorități de intervenție strategică, evaluările reciproce realizate între instituțiile publice au identificat deficiențe care pot jalona provocările pentru următorii ani, între care menționăm:
Ø Necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituțiilor publice, precum și a celor de control intern și audit;
Ø Educația anticorupție
Ø Gestionarea creanțelor provenite din infracțiuni, în special în faza de administrare a bunurilor sechestrate și de valorificare a celor confiscate.
Citește și: Iată cum ești furat online: Pierzi bani, parole și identitate
