stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Acuzații grave la adresa lui Călin Popescu Tăriceanu: Șeful Senatului vrea să pună procurorii-șefi

tariceanu iohannis

Călin Popescu Tăriceanu e luat la ţintă de jurnalistul Cătălin Prisăcariu. Jurnalistul crede că numărul doi din statul român trage sforile în privinţa numirii procurorilor şefi din Parchete.

"Cu mai puțin de patru luni înainte de expirarea mandatelor procurorilor-șefi de parchete (cele mai grele fiind DNA și Parchetului General), s-au conturat două tabere care-și dispută atribuția de a face propuneri de persoane pentru un nou mandat. Într-una din aceste tabere se află ministrul Justiției, Raluca Prună, care are legea de partea sa. În cealaltă, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ajutat discret, dar eficient, de către șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Miza taberei CSM-Tăriceanu este schimbarea peste noapte a legii de numire a procurorilor, astfel încât propunerile să fie făcute de către CSM, și nu de către ministrul Justiției.

Citeşte şi: Soția lui Victor Ponta critică Norvegia pentru OPACITATE în Cazul Bodnariu

Tăriceanu a început să tragă sfori din mai 2015. Astăzi vedem clar taberele pe câmpul de luptă al numirilor în parchete. Dar aranjarea strategică a oștilor a demarat încă de la începutul verii anului trecut. Atunci, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a decis constituirea unui “grup de lucru mixt în domeniul justiției”. Un comunicat de presă al acestei Camere a Parlamentului din 28 octombrie 2015 preciza: “Cu ocazia întâlnirilor informale din lunile mai și iunie ale Biroului Permanent al Senatului cu reprezentanți ai CSM și ai asociațiilor profesionale ale magistraților și avocaților, s-a stabilit de comun acord înființarea unui grup de lucru mixt în care să fie reprezentate toate grupurile parlamentare, CSM, asociațiile profesionale, reprezentanți ai mediul academic de specialitate, dar și reprezentanți ai altor instituții cu atribuții în domeniu“. Este cu totul de neînțeles de ce Biroul Permanent al Senatului avea nevoie ca întâlnirile cu “reprezentanți ai CSM și ai asociațiilor profesionale ale magistraților și avocaților” să fie informale. Cu atât mai mult cu cât, conform aceluiași comunicat de presă, miza era una cât se poate de legitimă. “Grupul de lucru mixt are caracter profesional și are ca scop principal redactarea unor proiecte de propuneri legislative în domeniul justiției. Odată finalizate de grup, aceste proiecte vor putea fi preluate în totalitate sau parțial de parlamentarii interesați, indiferent de apartenența politică, pentru a urma procedura parlamentară regulamentară de legiferare. Prin finalizarea unui proiect nu se va înțelege că s-a ajuns în mod necesar la un consens. Orice proiect finalizat va putea fi însoțit, după caz, de opinii separate, care vor fi anexate”, menționa documentul", spune Prisăcariu.

Citeşte şi: Decizie ISTORICĂ în lumea creștină: Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi

Acesta nu se opreşte aici cu dezvăluirile. CSM-ul a intrat la rândul său în cătarea jurnalistului. "La mijloc nu a fost nici o coincidență: cu numai o zi înainte, pe 27 octombrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii decisese, în ședință de plen, să ceară Ministerului Justiției să facă propuneri de modificare legislativă. Legal, CSM nu are drept de inițiativă legislativă, dar are dreptul să ceară Ministerului de Justiție să depună la Parlament propunerile sale. Ministerul de Justiție, însă, nu este obligat să țină cont de astfel de propuneri. În acest caz, CSM i-a cerut Ministerului de Justiție să ­înainteze către Parlament “mai multe propuneri de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, conform unui răspuns oferit de Consiliul Superior al Magistraturii la solicitarea “României libere”. Printre schimbări se află una extrem de importantă: modificarea articolului 54, alineatul 1 din actul normativ menționat. În viziunea CSM, acest articol ar trebui schimbat astfel încât să sune așa: “Pro­curorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjunc­ții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (...)”, crede Prisăcariu.

Citeşte şi: Stelian Tănase dă detalii din interior: 'Soarta PNL se va juca în aceste zile'

Raluca Prună a intrat şi ea în colimatorul lui Cătălin Prisăcariu. "Raluca Prună a răspuns tăios față de această situație. “Mi se pare suspectă graba modificării Legii 303/2004 fără dezbatere publică. CSM își depășește competențele legale, nu are drept de propunere legislativă și se poartă ca un consultant în această chestiune”, a avertizat ministrul Justiției. Sursele din interiorul CSM consultate de către “România liberă” au arătat că, în dialog direct cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Raluca Prună nu a ezitat să-i numească pe aceștia “lobby-iști” în relația cu Parlamentul. Totuși, din informațiile deți­nute de ziarul nostru, au existat negocieri între Raluca Prună și CSM, astfel încât cele două instituții să se pună de acord asupra unui proiect de modificare a Legii 303/2004 care va fi înaintat Parlamentului, dar nu înainte ca acest proiect să intre în consultare publică. Cel mai probabil însă, proiectul de modificare legislativă nu va ajunge în Parlament înainte de luna septembrie a acestui an, adică la patru luni după ce președintele României va fi numit deja șefii de parchete la propunerea ministrului Justiției. Nimic, însă, nu împiedică parlamentarii să preia propunerile legislative ale CSM și să le transforme în proiecte de lege. Mandatele celor mai mulți procurori-șefi de la parchete expiră pe 15 mai a.c. Parlamentarii reintră în sesiune de la 1 februarie, ceea ce înseamnă că au minimum trei luni la dispoziție (februarie, martie și aprilie) în care să voteze la Senat și la ­Camera Deputaților propune­rile CSM", a încheiat jurnalistul.

Citește și: 2015, cel mai negru an pentru creștinism

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.