Adevăratul motiv pentru care Merkel vrea impunerea unor cote obligatorii de refugiați

Autor:

Publicat: 15/09/2015 23:17

Evenimentul Zilei:

Despre calculele economice din spatele ipocriziei politicienilor, în special germani, cu care-I primesc pe migranți, s-a scris mai puțin, deși pentru politicieni ele sunt mai importante decât cauzele umanitare. Nu vă lăsați păcăliți! Deficitul forței de muncă din Germania este mai important pentru Angela Merkel decât nevoia de a demonstra umanitate față de cei care fug din calea morții... Adevărul este că dragostea Germaniei pentru refugiați trece prin stomac. Prin stomacul imens al economiei nemțești, care are nevoie de forță de muncă proaspătă, pentru a susține dezvoltarea țării și rămânerea ei în grupul celor mai puternice state ale lumii.Ani întregi, de la izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Germania a fost dezinteresată de soarta refugiaților. Deși se înecau cu miile în Mediterana, Germania făcea tot posibilul să își apere teritoriul. În 2013, când UE a adoptat Regulamentul Dublin pentru a-și lua măsuri de protecție în fața valurilor de migranți, cancelarul Angela Merkel și-a folosit influența pentru a-și baricada țara cât putea ea de bine. În Regulament a fost introdusă noțiunea de ”stat responsabil”, respectiv țara în care refugiatul pășește pentru prima dată în Europa. Povara migrației a fost lăsată pe umerii țărilor de la granițele UE. Italia și Grecia, în special, au fost ”inundate” de refugiați. Germania a preluat o parte din ei, dar i-a ales pe sprânceană.Apoi, la un moment dat, Angela Merkel a dat semnalul venirii sirienilor în Germania. A anunțat public că îi așteaptă cu brațele deschise... Apoi, Sigmar Gabriel, a recunoscut că Germania mizează pe integrarea a milioane de imigranţi, pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă şi a menţine creşterea economică, nota bene, ”în următoarele decenii”. Este deci vorba de o strategie pe termen mediu și lung. De ce? Potrivit estimărilor experţilor germani, populaţia activă a Germaniei se va diminua cu şase milioane de oameni până în anul 2030, pe fondul ratei scăzute de natalităţii. "Dacă reuşim să îi pregătim rapid pe cei care vin şi să îi integrăm pe piaţa muncii, vom putea rezolva una dintre cele mai mari probleme ale viitorului economic al Germaniei - deficitul de forţă de muncă", a punctat Sigmar Gabriel. Despre asta este vorba. Pentru a-I integra pe acești imigranți în următoarele decenii Germania are nevoie de un mecanism bine pus la punct de selectare a celor care vor primi azil. Asimilarea imigranților va fi complicată. Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, explică de ce: deşi unii imigranţi, în principal cei din Siria, au studii superioare, circa 20 % dintre ei sunt analfabeţi și riscă să îngreuneze situaţia socială din Germania.Cum poate asigura Germania trierea lor, astfel încât să nu întâmpine dificultăți? Prin impunerea unor cote obligatorii de refugiați pentru restul țărilor din UE. Țări care ar trebui, eventual, să-i preia pe refugiații nefolositori economiei Germaniei. Acesta este cinicul adevăr. Acesta este motivul pentru care Angela Merkel, susținută asiduu de președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, șantajează statele- membre cu reintroducerea controalelor la frontiera de sud a Germaniei... Mesajul transmis țărilor care se opun e simplu, dar extrem de periculos pentru coeziunea UE: ”Dacă nu acceptați cotele obligatorii, închidem granițele și vă lăsăm să vă descurcați singuri cu refugiații.” În tot acest timp, țările din estul Europei, printre care se numără și România, sunt criticate pentru lipsa de solidaritate.

Ziarul Financiar:

În timp ce la Bruxelles politicienii nu ajung la niciun punct comun în privinţa refugiaţilor, Ungaria declară stare de necesitate în judeţele de graniţă şi construieşte un gard de sârmă şi la frontiera cu România, iar Serbia ameninţă să trimită armata pentru a împiedica reîntoarcerea imigranţilor în cazul în care guvernul de la Budapesta ar decide un astfel de lucru, multă lume în Europa, de la micile afaceri private la fonduri de private equity, îşi majorează profiturile de pe urma sutelor de mii de imigranţi.

Publicaţia financiară americană Wall Street Journal relatează pe prima pagină a ediţiei de ieri că un fond de private equity, ORS Serviciul AG, a găsit o oportunitate „cu potenţial de creştere organică“ tocmai în taberele de refugiaţi din Austria, care, în această vară, s-a umplut cu imigranţi care au ajuns aici traversând Balcanii şi Ungaria. „Marjele sunt foarte mici“, explică pentru WSJ Willy Koch, fondatorul companiei elveţiene ORS Serviciul AG, dar adaugă: „Una dintre chei este, cu siguranţă, volumul“.Făcând istoria acestei companii şi a businessului mai puţin comun, WSJ relatează că, în Austria compania a câştigat în 2011 dreptul de a gestiona adăposturile în care guvernul îi primeşte pe solicitanţii de azil.

Digi24:

Reclamăm că în România calitatea educaţiei scade, iar evaluările internaţionale o confirmă. Copiii noştri rămân sub media mondială în privinţa cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în anii de şcoală, iar rezultatele lor sunt, de la o evaluare la alta, mai slabe. Investim în educaţie, dar insuficient şi rispind bani. În ultimii 10 ani ani s-au cheltuit - doar de la bugetul naţional - 6 miliarde de euro pentru infrastructura şcolară. În tot acest timp, s-au pierdut, însă, şi foarte mulţi bani. Şcoli modernizate acolo unde numărul de copii devenea insuficient pentru a umple o clasă. Şcoli construite de la zero şi rămase închise de 2 sau 3 ani fie pentru că nu au suficienţi copii, fie că nu sunt bani pentru lucrări minore. Campusuri şcolare care, în loc să diminueze abandonul după gimnaziu, au rămas doar şantiere care au înghiţit peste 80 de milioane de euro de la buget şi continuă să o facă. Autorităţile şterg urme, se încurcă în explicaţii şi îşi pasează vina. Nimeni nu poate spune cu exactitate cât, unde şi, mai ales, cu ce rezultate s-a cheltuit în România în ultimii 10 ani. Singurii câştigători sunt politicienii.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!