stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Agenții FSB extrădați de SRI s-au întors

spion structuri servicii

National:

La inceputul anului trecut dezvaluiam ca SRI, sub „umbrela” agentiilor americane de informatii partenere a declansat cea mai complexa operatiune desfasurata in ultimul deceniu. Este vorba despre expulzarea mascata, sub diverse pretexte, a agentilor FSB care incepusera, din nou, „sa prinda cheag” in Romania. Insa marea miza a operatiunii era nu atat „impingerea” peste Prut – ca peste Nistru nici nu mai putea fi vorba!- a ofiterilor acoperiti ai serviciului rus de spionaj, cat „anihilarea” agentilor romani de influenta conectati la „conducta financiara” a Moscovei.
Iar cu toate ca nimeni nu va putea spune vreodata adevarul gol-golut despre acum atat de mult hulitele protocoale ale SRI-ului atat cu DNA, cat si cu alte institutii de forta, initiatii sistemului stiu foarte bine ca la mijloc a fost vorba si de o demonstratie de forta prin care sa fie scosi din joc oameni de afaceri, politicieni si formatori de opinie despre care structurile noastre de contraspionaj sau mai ales partenerii americani avertizasera ca se afla sub sceptrul „radicalizarii” pro-rusesti. Iata insa ca, dupa mai mult de jumatate de an in care misiunea parea sa se indreptre spre un succes pe cat de discret public, pe atat de rasunator in lumea serviciilor secrete, lucrurile au fost deturnate si asistam acum la o intoarcere a armelor. Practic, pas cu pas, vorba bietului Iohannis, „vanatul” de ieri este gata sa se transforme in „vanatorul” de astazi. Astfel ca, dupa cum sustin sursele noastre, ofiterii FSB „repudiati” in ultimul an nu doar ca s-au intors in tara, sfidand structurile romanesti de contraspionaj, dar agentii acestora de influenta au declansat un contraatac naucitor si, culmea, nu in subteranele politicii si mediului de afaceri, ca pana acum, ci la vedere.
Astfel ca bataliile crancene care se poarta pe „frontul Justitiei” au si o miza ascunsa, de care atat „tinerii frumosi si liberi”, cat si adeptii tot mai numerosi ai „euroscepticismului” mijit si pe scena politica romaneasca habar nu au.
Prinsi in Transilvania
„SRI-ul a luat in sfarsit taurul de coarne si a vrut sa tarnsmita un semnal cat se poate de transant ca nu va mai tolera actiunile economice tot mai bagagioase ale FSB-ului. De asemenea, este de asteptat ca o asemenea pozitie de forta sa fi fost luata si dupa ce autoritatile de la Bucuresti s-au sfatuit cu partenerii strategici americani, care, probabil, au dat asigurari cu privire la tot sprijinul logistic si informational. Drept urmare, este de asteptat ca serviciile secrete romanesti, in frunte cu SRI-ul, sa se aseze pe o adevarata pozitie Marasti- Marasesti- Oituz si sa nu mai cedeze deloc pe frontul nevazut pe care, pana acum cel putin, structura de spionaj extern a Moscovei se afla in plina ofensiva.
Pentru ca omuletii verzi ai FSB-ului, chiar daca nu au venit inarmati cu Kalasnikoave, se plimba nestingheriti prin Romania, mai ales prin Transilvania, investind sume uriase prin intermediul unor controversati oameni de afaceri romani. Care, la randul lor, se afla sub stricta monitorizare a SRI-ului” scriam acum un an. Si, dupa „experimentul” Hrebenciuc, in care principalul pol de influenta din cadrul PSD-ului a fost in mare parte destructurat prin transformarea „eminentei cenusii” a „cumetriilor politice” intr-un simplu „guzgan rozaliu”, numerosi oameni de afaceri despre care exista suspiciunea ca ar fi acceptat sprijinul logistic sau chiar financiar „dezinteresat” al Moscovei s-au trezit trasi pe linie moarta. Desigur, fiecare speta a fost instrumentata separat, dar cei cu o privire de ansamblu asupra sistemului au simtit foarte bine ca s-a trecut astfel la „next level” al colaborarii informative romano-americane. Astfel incat pana si plasarea „in carantina” a lui Vasile Blaga, considerat de multi un omolog al lui Hrebenciuc pe „dreapta” politicii ar face parte din aceeasi ampla operatiune de „taiere” a tentaculelor de afaceri ale colosilor financiari rusesti. Care, de cele mai multe ori, au actionat strict in Transilvania si prin intermediul unor firme „neutre” germane si, mai ales, austriece.
„Executati” unul cate unul
Iata ca de la Ceausescu nu am ramas doar cu blocurile si metroul, dar si cu o directie informativa specializata exclusiv in combaterea spionajului rusesc. Iar „paranoia” in acest sens a atins in ultima vreme cote nebanuite, probabil pe fondul unor rapoarte privind „pofta” Moscovei de a-si prelua vechea sa zona de influenta. Drept urmare, un factor decident roman despre care existau informatii ca ar fi intrat in legaturi „neortodoxe” cu un agent de influenta al FSB-ului intra intr-un program strict de monitorizare intins pe parcursul a nu mai putin de sase ani! Si de-abia dupa trei ani, daca suspectul nu mai calca pe bec in acest timp, se mai diminua filajul pentru ultimii trei ani din „carantina”. Si astfel, cu eforturi logistice considerabile, asigurate in mare parte si prin sprijin american, s-a ajuns la deconspirarea unei bune parti din „reteaua in adormire”  creata cu migala si tot mai multi bani de FSB pe teritoriul Romaniei. Iata insa ca, mai ales ca in servicii nimeni nu prea mai crede in coincidente, in ultima vreme buna parte din oamenii din sistem loiali pana la „fanatism” partidei americane au inceput sa fie „executati” unul cate unul. Iar contraatacul pare sa fie doar la inceput, presiunea uriasa pusa pe umerii „oamenilor americanilor” din servicii combinandu-se cu faptul ca agentii de influenta ai FSB-ului au iesit ca la un ordin la iveala fiind tot mai agresivi. Atat in accelerarea investitiilor in special pe filiera „austriaco-germana” in domenii sensibile ale economiei romanesti, cat si prin propaganda tot mai desantata facuta pe fata pentru „resetarea” diplomatiei tarii noastre. Demers sprijinit, trebuie sa fim sinceri, si de jocul deja vadit duplicitar al Uniunii Europene, ale carei „motoare” economice franco-germane par tot mai serios „gripate” de infuzia de capital a FSB-ului.

Ziarul Financiar:

Moneda unică europeană a atins un maxim pe trei săptămani în raport cu dolarul, iar randamentele obligaţiunilor guverna­men­tale germane au avansat la sfârşitul săptămanii trecute după ce mai multe surse au declarat că Banca Centrală Europeană a luat în discuţie posibilitatea majorării dobânzilor înainte de finalul programului său de relaxare cantitativă, scrie Reuters. Potrivit surselor citate, unii strategi BCE au discutat pe marginea posibilităţii majorării ratelor de la minimele actuale înainte de finalul QE, însă discuţia a fost una scurtă şi nu a existat susţinere generală pentru această idee. Moneda euro, aflată deja în creştere vineri, a adăugat încă 0,4%, atingand 1,0669 în raport cu dolarul, cel mai ridicat nivel din 17 februarie.
Randamentul obligaţiunilor guvernamen­tale germane pe 10 ani a atins maximul zilei de 0,48%, iar majoritatea celorlalte obliga­ţiuni guvernamentale din zona euro au avansat cu 4-5 puncte bază. După ani de stimulente extraordinare menite să combată problemele economice şi ameninţarea deflaţiei, un proces constant de redresare economică oferă în sfarşit oficialilor motive să ia în considerare o normalizare a politicii monetare. Dacă majorarea dobanzilor înaintea sfarşitului QE ar fi considerată o soluţie realistă, aceasta ar marca o deviere de la calendarul oferit de preşedintele BCE Mario Draghi cu privire la majorările de dobanzi din martie 2016, cand acesta a redus dobanda de referinţă la minus 0,4%, scrie Bloomberg.
Parte a motivului pentru care s-a luat în discuţie posibilitatea majorării dobanzilor înainte de finalul programului de achiziţii de obligaţiuni de 2.280 miliarde de euro este legat de structura economiei zonei euro, spun surse citate de Bloomberg. Dobanzile negative pun presiune pe marjele de profit ale băncilor pentru că aces­tea nu pot în general trece costurile mai departe către clienţi, iar acest lucru poate restrange creditarea companiilor şi gos­podăriilor. Potrivit unor indicatori, există posibilitatea unei majorări a dobanzilor în 2018, iar BNP Paribas a anticipat că dobanda de referinţă va fi majorată în septembrie acest an. În prezent, se intenţionează ca programul QE să funcţioneze pană la sfarşitul acestui an cel puţin. Deşi BCE a convenit menţinerea dobanzilor la minime record în ultima şedinţă de politică monetară, şeful băncii Mario Draghi, a declarat că banca nu mai este sub presiune puternică pentru a adopta noi stimulente şi că strategii "nu estimează că vor fi necesare noi reduceri de dobanzi", potrivit Financial Times. Investitorii au considerat comentariile acestuia drept un semn că BCE se pregăteşte să-şi restrangă programul de achiziţii de obligaţiuni început cu doi ani în urmă pentru a diminua costurile de finanţare în zona euro în scopul stimulării economiei reale.
Schimbarea de ton a BCE survine în condiţiile în care inflaţia a urcat peste ţinta băncii de 2% pentru prima dată în patru ani, sporind presiunea exercitată de criticii germani asupra BCE de a înăspri politica monetară. În urma declaraţiilor şefului BCE, aşteptările pieţei privitoare la o majorare de dobanzi pană în august 2018 au crescut la 68% şanse de la 31% săptămana trecută. "Mesajul a fost unul foarte subtil", a declarat Cathal Kennedy, economist la RBC, citat de Financial Times. "A fost doar o confirmare subtilă a faptului că reducerea dobanzilor a fost scoasă din discuţie, însă a fost luat drept un semnal că era stimulentelor extraordinare se apropie de sfarşit".

Digi24:

O agenţie britanică de informaţii a sfătuit partidele politice să se apere în faţa posibilelor atacuri informatice, amintind acuzaţiile că hackerii ruşi au încercat să influenţeze alegerile prezidenţiale din SUA, de anul trecut.

Centrul Naţional pentru Securitate Informatică al Marii Britanii a precizat că le-a scris liderilor partidelor politice pentru a le oferi ajutorul la consolidarea reţelei lor de securitate.
„Sunteţi la curent cu (…) evenimentele din Statele Unite, Germania şi din alte părţi, amintindu-ne de potenţialul pentru acţiuni ostile din sistemul politic britanic”, se arată într-o scrisoare a directorului Centrului, Ciaran Martin.
„Atacurile vizând procesele noastre democratice merg dincolo de (partidele politice – n.r.) şi pot include atacuri vizând conturile de e-mail ale Parlamentului, birourilor de circumscripţie, centrelor de reflecţie, grupurilor de presiune şi persoanelor”, a adăugat el.
Centrul nu a confirmat că principalul risc pentru securitate informatică este Rusia.
„Nu avem nicio dovadă că ruşii sunt, cu adevărat, implicaţi în încercarea de a submina procesele noastre democratice în prezent”, a declarat şi ministrul britanic de Externe Boris Johnson, întrebat despre avertisment.
„Dar avem multe dovezi că ruşii sunt capabili să facă acest lucru. Şi nu există nicio îndoială că a recurs la tot felul de trucuri murdare”, a adăugat el.
Anul trecut, agenţiile americane de informaţii au conchis că Rusia s-a aflat în spatele atacurilor vizând conturile de e-mail ale Partidului Democrat, în cadrul eforturilor de a influenţa alegerile prezidenţiale în favoarea lui Donald Trump. Rusia neagă acuzaţiile.

RFI:

Cine i-a plătit costumule lui François Fillon? Iată întrebarea care se pune după ce ziarul Le Journal du Dimanche a publicat o amplă anchetă despre cumpărăturile făcute din 2012 încoace candidatului conservator la prezidenţiale.
François Fillon a primit "cadou" haine - mai ales costume de mare lux - în valoare de peste 48 de mii de euro, din care 35 de mii peşin. Garderoba nu a fost plătită din buzunarul candidatului conservator la prezidenţiale ci de un "prieten generos", precizează Le Journal du Dimanche. Foarte de curând, pe 10 februarie, două săptămâni după declanşarea scandalului legat de presupusele locuri de muncă fictive ale soţiei sale Penelope, respectivul prieten al lui Fillon, care a dorit să rămână anonim, spune în paginile publicaţiei citate că i-a plătit lui candidatului două costume în valoare de 13 mii de euro.
Anturajul lui Fillon recunoaşte realitatea acestor ultime cadouri dar spune că "nu e nimic ilegal" în asta. In schimb aceleaşi surse contestă faptul că Fillon ar fi primit din 2012 încoace haine în valoare de 35 de mii de euro, bani plătiţi cash. Purtătorul de cuvânt al candidatului a denunţat o "campanie josnică" în timp ce François Fillon în persoană a declarat ziarului Les Echos: "Un prieten mi-a oferit costume. Ei şi?" O serie de aleşi socialişti s-au declarat de partea lor scandalizaţi de sumele evocate şi au reamintit că "deputaţii au obligaţia să declare deontologului de la Parlament cadourile de peste 150 de euro".
6 mii de euro un costum Arnys
Din ancheta lui Journal du Dimanche aflăm că François Fillon preferă costumele de la Arnys. Marele creator i-a îmbrăcat déjà în trecut pe Andy Warhol şi Marcello Mastroniani dar şi doi foşti preşedinţi francezi, Valéry Giscard d'Estaing şi François Mitterrand. Arnys seamănă mai mult cu un club al oamenilor influenţi - scriitori, artişti, avocaţi sau politicieni - decât cu o croitorie. Un costum făcut pe măsură de artizanii de la Arnys costă în jur de 6 mii de euro, bani pentru circa 70 de ore de lucru şi o semnătură de lux.

 


CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.