Autorităţile germane s-au temut că pe măsura apropierii alegerilor legislative din 24 septembrie s-ar putea confrunta cu atacuri cibernetice ruseşti, lucru care cel puţin până în prezent nu s-a întâmplat, constată cotidianul El Mundo într-un articol în care estimează că Moscova nici nu ar avea nevoie de astfel de operaţiuni, întrucât are suficienţi prieteni în interiorul sistemului politic german, cel mai notoriu fiind fostul cancelar Gerhard Schroeder, informează Agerpres.
Astfel de cifre vorbesc de la sine, relevante fiind ÅŸi cele aproximativ 820.000 de atacuri cibernetice detectate în primele ÅŸase luni ale acestui ani asupra reÅ£elelor informatice ale Ministerului german al Apărării.Â
Unii analiÅŸti pun aceste atacuri măcar parÅ£ial pe seama unor grupuri de hackeri asociate spionajului militar rusesc, cum ar fi Fancy Bear, presupusul autor al atacului din noiembrie anul trecut asupra reÅ£elei societăţii Deutsche Telekom ÅŸi care o lună mai târziu a sustras un volum impresionant de date din reÅ£eaua informatică a Bundestagului.Â
Ulterior, mai mulÅ£i politicieni germani s-au declarat siguri că astfel de episoade se vor repeta în preajma scrutinului din 24 septembrie, idee care a rămas cel puÅ£in deocamdată o 'legendă urbană', după cum afirmă Fiodor Lukianov, redactor-ÅŸef al revistei "Russia in Global Affaires". Acesta susÅ£ine că nici măcar ruÅŸii cei mai patrioÅ£i nu cred că Rusia chiar are capacitatea de a influenÅ£a alegerile oriunde doreÅŸte.Â
Una dintre teoriile vehiculate de numeroÅŸi analiÅŸti este că Vladimir Putin nu are interesul ca guvernul de la Berlin să fie format de cele două partide care apără cel mai deschis Rusia, respectiv formaÅ£iunea populistă Alternativa pentru Germania (AfD) ÅŸi, la cealaltă extremă a eÅŸichierului politic, Die Linke (Stânga). Ambele formaÅ£iuni cer ridicarea sancÅ£iunilor instituite de UE împotriva Rusiei ÅŸi ambele concurează pentru votul electoratului format din cei 2,5 milioane de germani de origine rusă.Â
ÃŽn opinia unor experÅ£i ai think-tank-ului Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik, o opÅ£iune mai interesantă pentru Putin este chiar cea pe care o arată sondajele, acesta fiind motivul pentru care, susÅ£in acei experÅ£i, Kremlinul nu a recurs la 'ciberpolitică'.Â
RelaÅ£ia dintre Merkel ÅŸi Putin pare a fi un amestec de admiraÅ£ie ÅŸi neîncredere. Cancelarul german, care ÅŸi-a petrecut copilăria în fosta RDG, stăpâneÅŸte istoria ÅŸi limba rusă. La rândul său, Putin, fost spion KGB în RDG, ÅŸtie de asemenea foarte bine limba germană ÅŸi specificul Germaniei.Â
Iar cu Merkel din nou în fruntea unui guvern la Berlin, Putin împuÅŸcă mai mulÅ£i iepuri dintr-un foc. Primul ar fi că nimeni nu l-ar mai putea acuza că se agaţă de putere în condiÅ£iile în care chiar un lider occidental devine cancelar pentru a patra oară. Pe de altă parte, lui Putin îi convine lipsa empatiei dintre Angela Merkel ÅŸi preÅŸedintele american Donald Trump. ÃŽn al treilea rând, Kremlinul are deja susÅ£inători în interiorul sistemului politic german. Cel mai cunoscut este fostul cancelar Gerhard Schroeder, care deÅŸi a părăsit politica pentru a se dedica afacerilor cu societăţi strategice ruse, are în continuare o influenţă în interiorul Partidului Social-Democrat german (SPD) ÅŸi a făcut deschis campanie în favoarea candidatului acestei formaÅ£iuni pentru postul de cancelar, Martin Schulz.Â
Anul trecut, Putin a participat la un dineu la Sankt Petersburg împreună cu Schroeder şi cu actualul ministru german de externe şi fost preşedinte al SPD, Sigmar Gabriel. Acesta din urmă s-a declarat favorabil 'relaxării' sancţiunilor împotriva Rusiei, poziţie împărtăşită de formaţiunile AfD şi Die Linke, în timp ce liberalii din FDP consideră că anexarea Crimeii de către Rusia trebuie văzută ca o 'soluţie tranzitorie permanentă'. Aşadar, Rusia poate fi mulţumită de orice combinaţie guvernamentală ce ar rezulta după alegerile din 24 septembrie.