Premium
În încercarea de a incrimina Cotroceniul tot mai mult în eventualitatea pregătirii unei suspendări viitoare a preşedintelui Klaus Iohannis, liderii PSD se folosesc de orice argumente pentru a adăuga noi capete de acuzare: de la prezenţa şefului statului la protestele de stradă, provocate de propriile ordonanţe privind graţierea şi dezincriminarea conflictului de interese, până la aşa--numita blocare a adoptării cu celeritate a bugetului, prin folosirea CSAT. Practica procedurală din perioada guvernării Ponta, dar şi o decizie a CCR de care social-democraţii sunt pe deplin conştienţi, arată însă că lucrurile stau cu totul altfel, iar responsabilii pot fi găsiţi mai degrabă la Palatul Victoria.
Vezi și: DOSAR penal pentru finanțarea USR. Zeci de oameni fără adăpost ar fi sponsorizat partidul/ surse
Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat convocarea CSAT pentru ziua de marţi, 31 ianuarie, pentru a analiza impactul bugetelor propuse de guvernul Grindeanu asupra activităţii instituţiilor cu competenţe în domeniul securiăţii naţionale. Şeful statului şi-a însoţit decizia cu o scrisoare adresată premierului în care acuza diminuarea bugetelor instituţiilor cu atribuţii pe siguranţă naţională, dar şi faptul că MApN, deşi primeşte bani suplimentari, nu are alocat un buget de 2% din PIB, aşa cum s-a angajat România, afirmând că intenţia de a reduce fondurile reprezintă un gest "iresponsabil".
„Urecheaţi” de către Cotroceni, atât premierul Grindeanu, cât şi liderul PSD, Liviu Dragnea, l-au acuzat pe şeful statului că a blocat procedura adoptării de către Executiv a proiectului de buget, pentru satisfacerea propriilor interese, în timp ce populaţia a fost informată de toţi comunicatorii partidului că preşedintele este responsabil pentru întârzierea cu care îşi vor primii noile creşteri de salarii şi pensii.
Mai mult, Dragnea a susţinut că proiectul de buget nu a fost adoptat, vineri, de Guvern fără avizul CSAT, aşa cum s-a întâmplat în alţi ani, deoarece nici el, nici prim-ministrul "nu uită ţara în care trăiesc şi sistemul care o guverneză".
"Nici eu, nici primul ministru nu uităm ţara în care trăim şi sistemul care o guvernează. Nu e un sistem legitim, ca să ştim exact ce vorbim. Eu l-am sfătuit pe primul ministru să respecte procedurile ad literam. Atâta timp cât scrie în procedură, scrie în lege că este nevoie şi de acest aviz, trebuie luat. Pozitiv sau negativ, favorabil sau nefavorabil", a afirmat Liviu Dragnea, la Parlament, întrebat fiind de ce Guvernul nu a adoptat proiectul de buget în absenţa avizului CSAT în condiţiile în care avizul este unul consultativ şi în anii trecuţi el a fost dat după adoptarea de către Executiv a proiectului de buget.
Vezi și: Guvernul deconspiră 'din greşeală' numărul de spioni SRI şi SIE
În fapt, sistemul este cât se poate de legitim. Prin declaraţiile făcute , liderul PSD ignoră o decizie a CCR, emisă în 7 februarie 2008, care priveşte chiar relaţia procedurală Guvern vs. CSAT pe problemele de siguranţă naţională. Potrivit Articolului 4 al Legii 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, CSAT „avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea naţională; (...) 5. propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.”
"Niciun text legal nu se referă la avizarea actelor normative inițiate sau emise de Guvern în sensul condiționării emiterii lor numai după obținerea vreunui aviz", chiar daca Executivul „avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării", se arată însă în motivarea Curţii. Cu alte cuvinte, orice Executiv are obligaţia să ceară avizul CSAT pe problemele ce privesc securitatea naţională şi, în acest caz, bugetul instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu, dar adoptarea proiectului de buget de stat nu este condiţionată de primirea, în prealabil, a acestui aviz.
De această decizie a fost pe deplin conştient fostul Guvern Ponta. În timp ce actualul Guvern Grindeanu şi PSD invocă avizul rapid dat de CSAT pe proiectul de buget din 2016 elaborat de fostul Executiv Cioloş, aceeaşi actori ignoră faptul că în 18 noiembrie 2013, guvernul Ponta aproba fără nici o problemă proiectul de buget pentru anul următor, iar avizul CSAT venea abia pe 26 noiembrie 2013, după avizele comisiilor parlamentare, doar cu o zi înainte de adoptarea proiectului în plenul reunit al Parlamentului. Nimeni la acea vreme din PSD nu a protestat sau a pus la zid Preşedinţia, deţinută atunci de Traian Băsescu, că ar fi încălcat legea sau ar fi comis un abuz prin emiterea tardivă a avizului CSAT.
Vezi și: LIBERALII nu au înțeles nimic! Congresul amânat: Liderii se țin de scaune
Toată lumea se întreabă însă ce s-ar întîmpla însă dacă CSAT nu ar da un aviz negativ. Însuşi Dragnea se întreba retoric acum câteva zile, venind cu tabloul apocaliptic al unei țări fără buget, neaprobat din cauza heleșteului cu rățuște din curtea Cotroceniului rămas fără bani de întreținere în urma reducerii bugetului Administrației Prezidențiale de către Guvernul Grindeanu. Ce uită Dragnea să precizeze este faptul că în CSAT deciziile nu se iau niciodată prin votul majorității membrilor săi, ci numai prin consens. Un singur om împotrivă și o decizie nu poate fi luată, indiferent de caracterul ei.
Din 2000 încoace, există o singură situație care s-a apropiat de acest scenariu. În 25 noiembrie 2014, în lipsa unei decizii consensuale în favoarea sau împotriva proiectului de buget propus, membrii CSAT au refuzat să dea avizul pe proiect și au propus o amânare, cerând Guvernului Ponta să vină cu o imagine mai clară a resurselor pe care le are la dispoziție. În data de 12 decembrie, Guvernul avea să adopte proiectul de buget și îl trimitea Parlamentului reunit care l-a adoptat , la rândul său, nouă zile mai târziu, pe 21 decembrie.
