stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

ANALIZĂ – După 10 ani: cercul vicios al mass media

tiki-toki.com
media

Principalele canale mediatice din România au pierdut din impactul public pe care îl aveau în anul 2005. Retorica folosită, subiectele alese și încadrarea lor în formate de tip tabloid au dus în 2015 la o receptare care nu acordă credibilitate sursei. Iar unul dintre motivele scăderii credibilității este plecarea din România a grupurilor occidentale de presă (astăzi nu mai există între canalele principale decât unul singur – Protv), ceea ce a dus la scăderea competiției și a standardelor de calitate.

Presa nu-și mai cunoaște publicul

În aceeași ordine de idei, principalele canale nu mai fac cercetări cu privire la profilul și așteptările consumatorilor de mass media. În consecință, nu se mai concentrează pe o agendă publică reală, ci încearcă să impună propria agendă, ceea ce duce la dispersarea şi amestecarea priorităților societății transmise prin sistemul mediatic.

Astfel, mass media a renunțat la a avea „o misiune”, principiile fiind abandonate în favoarea unui pragmatism dus la extrem care întreține cercul vicios al scăderii credibilității.

Bugetele de publicitate, cu 85% mai mici

Demografia profesiei de jurnalist a evoluat de la oameni de presă cu o cultură profesională și generală solide către tineri, mulți dintre ei atrași de mirajul celebrității și mult mai puțin de vocație.

Importanța și calitatea presei scrise a scăzut dramatic, aceasta fiind cea care dădea greutate și profunzime produsului jurnalistic. Din acest motiv, profesia pare aspiranților una facilă, în care pregătirea intelectuală contează mai puțin decât calitățile personale, iar conținutul mai puțin important decât show-ul, scandalul, cuvintele contondente. Astfel s-au distorsionat echilibrele profesionale.

Universitățile de jurnalism, deși unele dintre ele își mențin standardele academice ridicate, devin vehicole de „evadare” din România pentru cei mai buni studenți.

Salariile din mass media au scăzut sensibil în urma crizei economice, ca urmare a scăderii bugetelor de publicitate (în presa scrisa cu peste 85%). Această scădere salarială generalizată a dus la plecarea elitelor de presă către alte domenii de activitate sau la refugierea acestora în cele câteva insule de performanță jurnalistică ce-și pot permite să plăteasca valoarea profesională.

Proprietarii politici ai presei

O observație importantă este că mecanismele de reglementare profesionale de tipul Clubului Român de Presă practic au dispărut, fapt ce a dus la absența totală a discuțiilor privind standardele profesionale.

În locul acestor organizații profesionale, Consiliul Național al Audiovizualului a preluat, în integralitate, funcția de reglementare (pentru televiziuni și radiouri, dar cel mai probabil în câțiva ani se va extinde și asupra spațiului online) inclusiv, de multe ori, cea de reglementare profesională, deschizând calea către suprapolitizarea mass media.

Pe lângă acest aspect, „involuția acționariatului” de la „jurnalistul proprietar” sau grupul de media internațional la politicianul/om de afaceri – proprietar a dus la centrarea discursului mediatic către agenda politică. Celelalte realități sociale au fost, astfel, de cele mai multe ori ignorate sau exploatate tot în sens politic (de la succese sportive sau evenimente culturale, până la cazuri sociale sau evenimente economice). Cum era de așteptat, această distorsiune apare cu mult mai mare intensitate în mass media locale, subordonate aproape integral factorilor de decizie sau influență politică.

Ceea ce se autointitula presa independentă chiar pe frontispiciul ziarului, pratic a dispărut (nici măcar nu mai simt nevoia de a afirma discursiv independența, care a devenit un non reper junalistic).

Această situatie a dus la polarizare pe criterii preponderent politice cu efect asupra agendei media și la nivel social (efect important de evaluat de către sociologi și psiho-sociologi).

Explozia televiziunilor de știri în anii de criză

Începând cu anul 2001, anul apariției primei televiziuni de știri (Realitatea TV), au ajuns să funcționeze la nivel național nu mai puțin de cinci televiziuni de acest tip. Interesant este că două dintre ele s-au înființat în timpul crizei economice și nu înainte de 2008 (an dupa care bugetele de publicitate s-au redus masiv).

Le numim televiziuni de știri, dar în realitate, in proportie de peste 80% din conținutul jurnalistic, este dedicat știrilor de politică internă, deci mai corect ar putea fi numite „televiziuni de știri  politice”.

Explozia acestui tip de canal media a dus la scăderea importanței presei scrise și, până la urmă, la dispariția multor astfel de entități.

Reacțiile imediate, vorbarie de umplut spațiul de emisie

Această conjuncție dintre creșterea numărului de televiziuni și scăderea numărului și importanței ziarelor a modificat semnificativ dinamica știrilor și a modului de a face politică „cu un ochi permanent la televizor”. Politicianul este astăzi obligat la reacții imediate, nemaiavând la dispoziție acele câteva ore de la apariția articolului print sau apariția jurnalului TV de seară, până la momentul în care trimitea comunicatul de presă (el însuși ca specie jurnalistică, pe cale de dispariție). Presiunea „timp” asupra decidentului și expunerea mediatică ridicată face ca reacțiile lui să fie de cele mai multe ori mediocre, ceea ce duce la consolidarea percepției asupra „clasei politice”.

Dinamica este acentuată și de tipul de produs mediatic pe care aceste televiziuni îl promovează: talk show-ul în direct (este cel mai ieftin produs jurnalistic). Numărul mare de talk show-uri face ca nivelul invitaților să scadă, iar conținutul să capete forme din ce în ce mai tabloide.

Mediul online a dus la generația ”post TV” și ”post carte”

Scăderea credibilității mass media „main stream” și dezvoltarea internetului (grad de penetrare, scăderea costurilor, accesibilitate/dispozitive mobile, conținut variat) a dus la migrarea unei mari părți a consumatorilor de presă către acest mediu. În special tinerii (chiar și cei din mediul rural) sunt consumatori aproape exclusiv de informație online, prefigurând apariția unei generații „post TV”. Nu ne hazardăm în a completa că aceasta generație „post TV” este și o generație a „post cărții” întrucât consumul de carte s-a prăbușit și el.

Spațiul virtual devine câmp autonom de comunicare, parametrizat de comunicatori, dar încă incapabil de a genera agenda media fără un aport semnificativ din partea mass media „main stream”. Forța online-ului în raport cu sistemul clasic mass media este astăzi dată de numărul de consumatori, nu neaparat de calitatea conținutului, precum și de percepția libertății de exprimare (lipsa de cenzură și nu obiectivitate).

Cu toată această evoluție spectaculoasă a conținutului jurnalistic online de până acum, din cauza dimensiunii reduse ale pieței, limitată inclusiv lingvistic, nu există un model de business care să genereze succes economic. Majoritatea site-urilor jurnalistice legitime încearcă să ia formă de ONG-uri care să reușească să se finanțeze prin programe și nu exclusiv din publicitate.

Astfel, putem concluziona că transformările sistemului mass media românești au dus la diluarea valorii conținutului jurnalistic și a „market makerilor” adică a ceea ce se numeau „lideri de opinie”. Nu liderii de opinie sunt cei ce influențează astăzi opinia publică, ci canalele de televiziune. Iar mediul online mai are un drum lung de parcurs până în momentul în care va reuși să facă o concurență reală acestui număr mare de televiziuni.

Vezi și: EXCLUSIV PNL măsoară 4 oameni pentru Primăria Capitalei/ surse

Vezi și: Lista care ȘOCHEAZĂ România

comments powered by Disqus

CITESTE SI



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.