Premium
Oamenii partidului au grijă de alegeri, oamenii tehnocrați au grijă de guvernare. Dacă n-au grijă suficientă, pot fi cu ușurință demiși. Blamați. Jumuliți. Aruncați. Fără a pune pată pe imaginea imaculată a partidului. Nu însă și folosiți ca stindard pentru a aduce câteva procente în goana de a deveni prima vioară în jurul căruia se dezvoltă celelalte acorduri ale noii majorități și, implicit, ale guvernării. PSD a înțeles această lecție și beneficiile din ea: orice decizie era coordonată cu politbiuro, în schimb responsabilitatea rămâne pe umerii tehnocraților. Ca de obicei, liberalii s-au trezit prea târziu din visare, culmea în urma propriului sondaj, iar acum se agață de scenariul guvernului de uniune națională, poate, poate, nu rămân patru ani de zile în băncile opoziției.
Vezi și: SONDAJ - Cifre ȘOC pentru Firea și Ponta în sondajele PNL
Citește și: SONDAJ - Diferența dintre PSD și PNL, în sondajele liberalilor
Trendul descendent pe care se află guvernul actual și miniștrii care îl compun a fost deja identificat de luni buni. Cu toate acestea liberalii au preferat să-l ignore în lipsă de alte opțiuni. Astfel, conform ultimului sondaj realizat de INSCOP la comanda „Adevărul“, 38,5% din români declarau că preferă un guvern de tehnocraţi pentru că aduce mai multă competenţă, faţă de 50,5% în noiembrie 2015, în timp ce 40,9% spuneau că e de preferat un guvern politic, faţă de 32,1% în noiembrie 2015. Mai mult, doar 31,6% din români declarau că ar dori un guvern de tehnocraţi şi după alegeri, faţă de 37,2% în noiembrie anul trecut, în timp ce 42% afirmau că ar prefera un guvern politic după alegeri, faţă de 34% în noiembrie 2015.
A fost nevoie doar de un studiu sociologic comandat pe proprii bani pentru ca o stare de fapt, intuită de unii, negată de mulți alții din conducerea PNL, să fie confirmată: aceea că nu poți crește porcul în ajun sau, în acest caz, doar cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare. Sondajul CURS realizat pentru liberalii care au dorit să testeze variante de posibili candidaţi pentru listele parlamentare, inclusiv din afara partidului, a arătat că cele mai bune soluții trebuie găsite tot în interiorul partidului.
Miniştrii lui Cioloş nu au notorietate aproape deloc nici măcar la nivelul Capitalei, niciunul din ei netrecând de pragul de 10% în aprecierile electoratului bucureștean. Conform unor surse din cadrul conducerii liberale, cifrele puse pe masă au fost fără echivoc: la întrebarea „care este ministrul din Guvernul Cioloş pe care îl apreciaţi cel mai mult?”, miniştrii Ghinea şi Pâslaru au primit câte o cotă de două -trei procente, iar raluca Prună ar fi obținut 5%. Mult invocatul vicepremier Costin Borc, vehiculat de unii liberali ca posibilă alternativă de premier dacă Dacian Cioloș refuză să intre în jocul partidului, a obținut fulminantul scor de doar 1% din aprecierile celor chestionați.
Vezi și: Tăriceanu revine cu explicații: de ce a sărit coada la permise
Unul dintre cei mai noi miniștri, cel de la Sănătate, Vlad Voiculescu, ar sta cel mai bine în preferințele bucureștenilor, cu 8% din opțiuni, dar nu neapărat din cauza vizibilității obținute de la preluarea acestui portofoliu, ci mai degrabă datorită activității sale de până atunci în domeniu, cunoscută îndeosebi în spațiile societății civile și pe Facebook de tânăra generație.
Tocmai accentul pus prea mult pe generația Facebook constituie greșeala de strategie făcută de conducerea PNL. Ultimele algeri prezidențiale și momentul Colectiv au demonstrat forța spațiilor online de socializare și potențialul uriaș din punct de vedere electoral pe care îl au. În același timp însă, și incapacitatea comunicatorilor din această zonă de a se coagula într-o forță cu un mesaj bine definit, de durată, care să poată fi propagat cu eficiență. Totul continuă să se rezume mai degrabă la aspectul emoțional. Odată momentul trecut, emulația provocată de un anumit eveniment, tragedie, incident, nu poate fi păstrată, iar implicarea tinerei generații în spațiul politic revine la vechea matcă, deficitară din toate punctele de vedere.
De la instalarea lui Klaus Iohannis la Cotroceni, conducerea PNL a fost incapabilă să găsească mesajul prin care să atragă tinerii și nehotărâții de partea sa. Scorul înregistrat atunci în sondaje nu a putut fi păstrat, acest partid pierzând mai bine de zece procente. Conștienți de acest lucru, liberalii au încercat să mimeze reformarea internă: rezultatul de la locale le-a arătat ce înseamnă efectul aplicării jumătăților de măsură.
Vezi și: Dacian Cioloș sau Costin Borc? Războiul amazoanelor pentru cucerirea PNL
În paralel, așa cum au procedat și cu soluția pentru scaunul prezidențial, au căutat soluțiile de import pentru a reîmprospăta sângele liberal: experimentul Marian Munteanu, tatonările cu Gheorghe Piperea și, în fine, curtarea asiduă a premierului Cioloș și a unor membri ai cabinetului acestuia, sunt doar manifestări ale lipsei de soluții interne pentru revigorarea PNL în opțiunile electoratului.
Și mai îngrijorător îl constituie faptul că liderii social-democrați ai momentului stau mai bine decât cei liberali în propriile sondaje comandate de PNL. Pesediști precum Gabriela Firea și Victor Ponta au cote mai ridicate sau egale cu cele ale președintelui Kalus Iohannis și ale premierului Dacian Cioloș, Liviu Dragnea este mult peste Vasile Blaga și Alina Gorghiu cu cele 33 procente ale sale, în timp ce Cătălin Predoiu și Adrian Săftoiu , care ar trebui să fie vârfurile de lance cu care PNL vrea să atace mandatele parlamentare la nivelul Capitalei, stau bine la capitolul încredere în ochii celor care îi cunosc, doar că aceștia sunt puțini, iar această stare de lucruri se traduce prin intenție scăzută de vot.
Vezi și: Pentru prima dată după războiul rece, Germania cere cetățenilor să-și facă provizii
Cu proiectul cooptării tehnocraţilor pe listele parlamentare picat, liberalii continuă să nu înțeleagă situația critică în care se află și să se agațe de soluția Cioloș ca singura care îi poate scoate la limanul guvernării. Liberalii l-au invitat de mai multe ori pe Dacian Cioloş în partid. Cea mai recentă declaraţie este cea a liderului PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, care a spus că l-ar dori premier şi după alegerile parlamentare, chiar dacă nu se va înscrie în partid. Potrivit unor surse din interiorul PNL, conducerae se pregătește deja de înfrângere la aceste alegeri, obiectivul principal fiind schimbat cu obținerea unui scor de peste 30% care să-i mențină în jocul facerii și desfacerii viitoarei majorități. În plus , orice necalificare a partidelor mici, de genul ALDE, PMP și USR în viitorul legislativ, înseamnă mai multe voturi și mandate redistribuite marilor partide și mai puțini actori cu care să se negocieze viitoare guvernare, nefiind exclusă nici varianta unui guvern de uniune națională cu Cioloș la cârmă, secondat de o parte din actualii tehnocrați care au confirmat, ne-au mai declarat aceleași surse.
