ANALIZA PSD: A dispărut EFECTUL IOHANNIS. ALDE e un eșec major

Institutul CSCI a prezentat azi o cercetare al cărei obiect este PSD - o comparație a evoluției partidului între 2009 și 2015. Ținând cont de institutul este apropiat de PSD concluziile sunt cu atât mai interesante:

Principalele concluzii:

-Efectul Iohannis este din ce in ce mai redus. Dincolo de scaderea increderii in presedinte, pentru prima data directia tarii este apreciata mai degraba ca fiind una proasta, mai ales de catre pensionari si muncitori.

-Singurul indicator general care ramane preponderent pozitiv este aprecierea economiei tarii.Multumirea fata de masurile fiscale ale Guvernului este reflectata si in scaderea nivelului anti-pesedismului printre intelectuali (care raman insa principalii oponenti ai actualei guvernari).

-Momentul punerii sub acuzatie a lui Ponta la DNA a avut ca efect stoparea ascensiunii PSD, care depasise PNL in prima saptamana din iunie. Fata de socul initial, cifrele par sa se intoarca spre tendinta initiala.

-Cresterea PNL din iunie a fost anulata de o scadere la fel de puternica in august, iar PSD a scazut mai putin in populatia totala. In schimb, a crescut procentul celor nehotarati (undeva spre 23%), dar si a celorlalte partide de dreapta (mai ales partidul Monicai Macovei, ajuns spre nivelul pragului electoral).

-Noul partid ALDE pare sa obtina mai putin decat ar fi obtinut PLR singur in lunile anterioare, iar UNPR (masurat pentru prima oara separat de PSD) nu ar depasi doua procente, in ciuda supraexpunerii si a tratarii pozitive in media de toate culorile.

Vezi și: Negocieri intense pentru primenirea clasei politice: Ponta – Dragnea si Gorghiu – Blaga, retrasi la pachet!

Perceptii despre economia tarii

Opinia majoritara in ultimele 4 luni este ca sub guvernarea Ponta economia tarii s-a imbunatatit (46%).

Aproximativ o treime din romani considera ca economia a ramas la fel ca inainte, iar o cincime cred ca aceasta s-a inrautatit sub guvernarea Ponta.

Directia in care merge tara

Punctul maxim de optimism generalizat a fost atins in luna ianuarie, dupa alegerile prezidentiale, iar de la acest punct maxim a inceput scaderea graduala

In aprilie asteptarile erau inca preponderent pozitive, dar incepand cu luna iunie cele doua curente au devenit de dimensiuni egale (cate 45% fiecare)

In luna august, pentru prima oara in 2015 sunt mai multi oameni care considera ca directia in care merge tara este proasta decat oameni care considera ca aceasta este buna. S-a revenit la situatia de dinainte de alegeri.

Evolutii incredere in Klaus Iohannis, Victor Ponta si Traian Basescu

Increderea in Iohannis a scazut mult mai puternic decat cea in Ponta, dar ramane la peste 50% in august. A scazut mai ales increderea puternica in Iohannis. Un val de scadere a avut loc in iunie, dupa ce Iohannis i-a cerut demisia lui Ponta (-12% incredere foarte multa), iar al doilea val, mai mic (-5%) a avut loc in lunile iulie si august. Simetric, a crescut procentul celor cu incredere foarte putina, de la doar 8% in martie si aprilie la 22% in august.

Increderea in Victor Ponta ramasese la un prag de 40% inainte de mediatizarea dosarului penal. Scaderea increderii in Victor Ponta a avut loc imediat dupa ce aceasta tema a explodat in mass-media. Nivelul actual + 36%

Increderea in Traian Basescu ramane aprox. constanta (17-18%), in limita marjei de eroare. Pare sa existe o usoara scadere a procentului celor puternic anti-Basescu (de la 69% in primavara la 60% in august), pe masura ce nu mai este asociat cu o pozitie de putere.

Incredere in Klaus Iohannis si Victor Ponta – pe segmente

In cazul lui Iohannis, in martie toti aveau cam acelasi nivel f. ridicat de incredere (80%). Pensionarii au avut un traseu distinct fata de celelalte categorii, cu un val de scadere in iunie si altul in august, cand ajung la nivelul de 40%.

Printre muncitori, tineri si intelectuali, scaderea increderii in Iohannis a fost paralela si mai putin brusca, dinspre 80% spre 65%. Printre tineri procentul nu mai scade si in august.

Tabloul din august arata o imagine aproape in oglinda, cu pensionarii cu incredere multa in Victor Ponta si mai putina in Iohannis si celelalte categorii cu o situatie inversata.

Pensionarii au avut un nivel relativ constant de apreciere pentru Victor Ponta, in jur de 55%. In toate celelalte grupuri este sub 50%.

Dupa scandalul cu DNA, au avut loc scaderi ale increderii in iunie si august mai ales printre muncitori si tineri. Printre intelectuali a existat o scadere la inceputul lui iunie si apoi a scazut mai lent, dar constant.

Stanga vs. dreapta – evolutie

Dominatia clara a dreptei de dupa victoria lui Iohannis nu mai este de actualitate, zona de stanga a crescut (mai ales in primavara), iar in august nu au existat modificari in ceea ce priveste cele doua blocuri.

In august, partidele de dreapta ar strange 48% din voturi, partidele de stanga 45%, iar alte partide cca 7%, din care majoritatea se duc in contul UDMR. Partidele populiste au pierdut teren dupa esecul PPDD.

STANGA ESTE APROAPE LA EGALITATE CU DREAPTA. Diferenta dintre dreapta si stanga era mai mare in 2009 decat este acum (de la 16% a ajuns la 3%). Comparativ cu acea perioada din 2014, sondajele recente arata un PSD la fel de solid in ciuda infrangerii de la prezidentiale, oarecum la egalitate cu un PNL care a absorbit PDL si care a preluat o importanta parte din voturile partidelor mai mici si a crescut mai mult decat suma partilor din 2014.

Cresterea PSD in ultimii 5 ani a avut loc mai ales in mediul urban, mai ales in randul pensionarilor (care erau moderat pro-PSD in perioada lui Geoana dar au redevenit nucleul PSD in perioada 2010-2014, unii reveniti de la PDL, pe care nu l-au mai sustinut dupa masurile de austeritate).

A CRESCUT MAI ALES PONDEREA CELOR CU STUDII MEDII in randul votantilor PSD (+8%) si doar cu 3 procente ponderea celor cu studii superioare. Dupa prezidentiale, in 2015 situatia arata ca PSD+UNPR+PC ar obtine 50% la cei cu studii primare, 40% la cei cu studii medii si 29% la cei cu studii superioare.