Premium
În ultima perioadă, tot mai multe instituții ale statului se întrec în a demonstra că ele, prin rolul de Robin Hood pe care îl joacă, cu mult sau mai puțin talent, duc România către un deziderat pe care cu toții ni-l dorim: acela de țară normală.
Din păcate, procedeul aplicat, și anume acela de a lua de la „bogați” (societăți comerciale și profesii liberale) și a da la săraci (în acest caz la bugetul general consolidat), nu este reflectat în buzunarul românului de rând.
Astăzi îmi propun să prezint pe scurt, ceea ce presupune aplicarea OUG 8/2015, în cazul în care o societate comercială pe care o denumim „A” SRL și care își desfășoară activitatea ca magazin (restaurant, bar, cafenea, etc.) este verificată după data de 9 mai 2015 de către inspectorii Antifraudă Fiscală.
Aceștia constată că în casa de bani există o sumă de 5 lei în plus, pentru care nu s-a emis bon fiscal, banii provenind din sumele „rotunjite” de la nivel de „bănuț” la nivel de leu (RON). Astfel, conform art.10 litera c: „constituie contravenții următoarele fapte, dacă potrivit legii penale nu sunt considerate infracțiuni: …. neemiterea bonului fiscal pentru…bacșișurile încasate”. Este singura încadrare pentru cei 5 lei, anume ca bacșiș.
Drept urmare, potrivit art.11 al.(1) litera „e” pct.(i), societatea „A” SRL va primi un avertisment, având în vedere faptul că „suma rezultată din săvârșirea contravenției este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau serviciilor prestate”.
Până aici totul este în regulă dar, să vedem ce se întâmplă dacă în decurs de 24 de luni de la acest moment, societatea este reverificată….
Peste câteva zile, o altă echipă de inspectori verifică societatea și întocmește un Proces Verbal în care stabilește că au fost încălcate prevederile OUG 8/2015. Nu voi intra în amănunte privind încadrarea contravenției, dar voi arăta ceea ce are societatea de făcut în acest caz:
Potrivit aceluiași art.11 al.1 litera e pct.(vii), pe lângă amenda contravențională, se operează „suspendarea activității agentului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancțiune aplicată la aceeași unitate într-un interval de 24 luni (…), indiferent pentru care din situațiile prevăzute la pct.(i)-(vi) a fost aplicată sancțiunea prima dată în cadrul termenului de 24 de luni”.
Legiuitorul în înțelepciunea lui îți oferă totuși posibilitatea să îți continui activitatea, astfel, dacă societatea „A” SRL „achită amenda contravențională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum și o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancțiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator”.
Deși reprezentantul societății „A” SRL se consideră nevinovat, face aceste demersuri pentru a putea să își continue afacerea, urmând să apeleze la căile de atac pentru anularea Procesului Verbal.
După mult timp pierdut, bani plătiți la avocați și nervi consumați, reușește să obțină o hotărâre judecătorească definitivă de desființare a Procesului Verbal.
Când solicită restituirea sumei de bani „egală cu de zece ori amenda aplicată”, află că aceasta este „venit la bugetul de stat” și conform pct.(viii) nu se restituie deși Procesul Verbal a fost desființat de Instanța de judecată….(nemaivorbind de faptul că ar trebui restituiți banii împreună cu o dobândă, deoarece în această perioadă, statul a folosit acești bani).
„Vrem o țară ca afară”…cred că am uitat în stilul nostru caracteristic să definim conceptul de „afară”… Să fie vorba de „republicile bananiere”?
Mai departe vă las pe fiecare dintre dumneavoastră să analizați modul în care se vor aplica prevederile de mai sus. Personal sper că este vorba doar de o „scăpare” pe care același legiuitor înțelept o va repara cât mai repede,
