Premium
Cu o parte din active sub sechestru, în urma unei anchete DIICOT, Rompetrol se află într-o postură dificilă, potrivit proprietarilor de la KazMunayGas International (KMGI). Aceştia spun să activitatea şi planurile investiţionale le sunt afectate de ancheta care vizează fapte dinainte de preluarea Rompetrol, iar dacă situaţia se prelungeşte ar putea lua în calcul şi retragerea din României. Anunţul a fost făcut de Azamat Zhangulov, Senior Vice President al grupului KazMunayGas International din Kazahstan.
"În primul rând, vreau să spun despre companiile noastre că o duc bine, fac profituri bune, dar există un risc real ca din cauza investigaţiilor să fim forţaţi să renunţăm la prezenţa noastră în România. Asemenea cazuri, care implică oameni din trecut, nu au nicio legătură cu noi, dar generează dubii şi dificultăţi în prezent şi în viitor. Pentru noi, ideea principală e simplă: tot ce s-a făcut în numele KMGI a fost făcut legal, cu aprobarea Guvernului. Am fost cumpărători de bună credinţă şi cu integritate. Aşa că, bineînţeles, vream să facem în continuare afaceri aici, să continuăm să investim şi să creăm locuri de muncă, să ajutăm economia României. Singura întrebare la care doar statul poate răspunde este: O să fim lăsaţi să ne continuăm afacerea?", a declarat Zhangulov într-un interviu pentru EU Today.
Vezi şi: Decizie majoră a CCR: Se schimbă procedura penală
KazMunayGas International, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan, a preluat 75% din acţiunile Rompetrol în 2007, iar restul de 25% în 2009. De atunci, s-au făcut investiţi în România de 2 miliarde de dolari, s-au plătit 100 de milioane de dolari taxe în fiecare lună, peste un miliard pe an, în total în jur de 12 miliarde de dolari. KMGI are peste 3000 de angajaţi în România, iar activitatea grupului generează 50.000 de locuri de muncă în servicii conexe. Toate aceste ar putea deveni istorie dacă probleme penale nu se rezolvă, mai afirmă oficialul companiei.
"Suntem gata să virăm 300 de milioane de dolari către stat ca parte a înţelegerii noastre. Suntem gata să stabilim în cadrul parteneriatului un fond de dezvoltare economică şi socială care ar putea ajunge la un miliard de dolari. Noi suntem gata, dar nu putem duce mai departe aceste aranjamente doar din partea noastră. Avem nevoie şi de participarea statului. Pentru moment, statul este în blocaj, îşi îngheaţă angajamentele şi responsabilităţile în ceea ce ne priveşte", a mai declarat Azamat Zhangulov.
Vezi şi: Ministru tehnocrat, urmărit de paparazzii lui Ghiță: O să cer protecție de la serviciile statului
***
Dosarul Rompetrol:
La începutul lunii mai, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Petromidia, precum și pe bunurilor mobile și imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro, în dosarul Rompetrol II.
Inițial, procurorii au pus sub acuzare 14 persoane în acest dosar, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart. Acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare.
Ulterior, președintele Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală pentru patru foști miniștri — Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Vezi şi: Scenariul lui Robert Turcescu: ALIANȚĂ între PMP și PNL și unificarea dreptei
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani.
