Premium
Rezervele actuale de țiței ale României se vor epuiza în aproximativ 20 de ani la producția medie anuală din ultimii ani (3,9 milioane tone) și în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de țiței și condensat, potrivit primei părți din Strategia Energetică Națională publicată vineri de Ministerul Energiei.
În ultimii cinci ani, producția internă de țiței a înregistrat un declin constant de 2%, iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului, precizează documentul citat. Potrivit acestuia, limitarea declinului la 2% a fost realizată prin investiții importante pentru menținerea unui nivel de producție cât mai ridicat — săpări de sonde noi, lucrări de reparații și repunere în producție, retrageri/adiționări, investiții cu privire la aplicarea unor procese de recuperare secundară etc. 'În contextul actual al prețului țițeiului și al previziunilor pesimiste privind redresarea sa în următorii ani, este de anticipat un volum redus de investiții și cheltuieli pentru menținerea producției. În aceste condiții, evoluția producției de țiței va fi, probabil, negativă', se mai arată în documentul citat.
Citeşte şi: Dezvăluiri incredibile despre un nou scandal sexual: Cine a agresat un ministru francez
În plus, majoritatea zăcămintelor de țiței din România sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de depletare, a căror menținere în producție necesită un volum mare de investiții și cheltuieli de operare. Numărul zăcămintelor petroliere apreciate ca fiind ajunse la maturitate sau depletate a înregistrat o evoluție crescătoare. În ultimii cinci ani s-a renunțat la 32 zăcăminte mature de țiței, considerate neeconomic de exploatat. 'Este de așteptat ca în următorii ani, dată fiind evoluția nefavorabilă a prețului, numărul zăcămintelor închise să crească și, în consecință, producția să scadă. De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare țiței este în scădere', arată documentul citat.
Orizontul de timp al investițiilor în sectorul de explorare și producție este de 20-30 de ani. Pentru ca statul să-și maximizeze câștigul, sistemul legislativ și de reglementare (mai cu seamă cel fiscal) trebuie să fie predictibil și stabil și, totodată, adaptat situației internaționale, pentru menținerea competitivității industriei petroliere naționale. Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței pot fi majorate prin introducerea de noi tehnologii, care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu și lung, prin dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a celor onshore cu geologie complicată și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). Potrivit ANRM, la începutul anului 2015, rezervele dovedite de țiței ale României se situau la 38,678 milioane de tone, cele probabile la 9,237 milioane de tone, iar cele posibile la 10,620 milioane tone, anunţă Agerpres.
Citește și: Surpriză: Cu ce personaj important s-a iubit senatoarea PNL Doina Tudor, reținută de DNA
Rezervele actuale de gaze al României se vor epuiza în 15 - 20 de ani, având în vedere producția actuală, consumul și rata de înlocuire de 80%, se estimează în Strategia Economică a României publicată pe site-ul Ministerului Energiei.
Vezi şi: Jandarmul cântăreţ e istorie: O femeie caporal e noua senzaţie muzicală a Armatei / VIDEO
"La producția media anuală din ultimii ani (circa 10,8 miliarde metri cubi), și în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire a rezervelor de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale ale României se vor epuiza în 15 — 20 de ani", reiese din documentul citat. Pe de altă parte, exploatarea rezervelor de categorie probabilă și posibilă necesită investiții eșalonate în timp (sonde noi, operații în sonde, etc.). De asemenea, volumul rezervelor probabile și posibile prognozate poate fi confirmat integral, sau poate chiar depăși estimările, executarea operațiunilor petroliere conducând constant la modificarea lor. "Perspectivele privind evidențierea de noi rezerve sunt condiționate de investițiile în explorare geologică de către companiile care activează pe teritoriul României", se mai arată în document.
În schimb, Ministerul Energiei estimează că, pe termen scurt și mediu, rezervele sigure se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii, care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă (sub 1.000 m). "În ceea ce privește explorarea sectorului românesc de apă adâncă al Mării Negre, sunt în derulare acorduri/contracte explorare încheiate între ANRM și producătorii interni (Romgaz și OMV Petrom) asociați cu operatori de renume pentru perimetrele offshore. Descoperiri importante au fost făcute doar în blocul românesc Neptun, în 2012, de către companiile OMV Petrom și ExxonMobil, estimările plasând depozitul între 42 și 84 miliarde mc, respectiv în 2015 de consorțiul Lukoil, PanAtlantic și Romgaz, în blocul Trident; rezervele urmează a fi confirmate de forajul de evaluare, putând depăși 30 miliarde mc de gaze", se menționează în documentul citat.
Citeşte şi: Dezvăluiri incendiare despre Gabi Oprea: Pe ce ar fi cheltuit fostul vicepremier 6 milioane de euro
