Premium
Noile coduri penale erau strict necesare, fiind mai bine ancorate şi mai apropiate de realităţile lumii în care trăim decât cele vechi, a declarat sâmbătă procurorul general al României, Augustin Lazăr, care participă sâmbătă, la Alba Iulia, la conferinţa cu tema "Noile coduri - între tradiţie şi modernism, pe tărâmul principiilor fundamentale - controverse în aplicaţiile practice".
Citește și: Dacă avem o viață socială activă, suntem sănătoși la cap pe măsură ce îmbătrânim
"Iată că, astăzi, specialişti care au profil divers, respectiv apărători, avocaţi care lucrează în penal, magistraţi, care, de asemenea, îşi desfăşoară activitatea în domeniul penal, se întâlnesc pentru un seminar pe o tematică foarte generoasă: ce ne aduc noile coduri, ce noutăţi ne aduc noile coduri penal şi de procedură penală şi care sunt tendinţele între tradiţie şi modernism în acest domeniu. Sigur că această problematică este foarte variată şi discutată destul de în contradictoriu. Mulţi colegi de-ai noştri, atât magistraţi, cât şi avocaţi, critică faptul că noile coduri au adus nişte elemente de noutate, de discontinuitate în raport cu vechea doctrină juridică, au adus, de asemenea, elemente noi care au fost declarate parţial sau total neconstituţionale de către Curtea Constituţională, făcând necesară o actualizare a textelor legale în urma intervenţiei Curţii Constituţionale. Mai întâi, aş dori să precizez că noile coduri erau strict necesare, fiindcă lumea în care trăim este una foarte dinamică, noile coduri sunt mult mai apropiate de realităţile lumii în care trăim decât cele vechi", a afirmat Augustin Lazăr.
Citește și: Ce visăm sâmbătă noaptea, se împlinește: Ce se întâmplă cu celelalte vise
Procurorul general a menţionat că mulţi magistraţi şi avocaţi sunt nedumeriţi de ce numeroase dintre textele noilor coduri au fost declarate neconstituţionale sau ridică diverse probleme de interpretare juridică, unele care au necesitat intervenţia Înaltei Curţi.
"Ei bine, este clar că este o problematică destul de serioasă, care va fi lămurită în timp. Multe probleme au fost deja lămurite şi doctrina, aşa cum se dezvoltă ea, în domeniul dreptului penal şi dreptului procesual penal e tot mai apropiată de problemele practice care se întâlnesc în activitatea noastră. Este important să observăm că noile studii, articole în domeniu fac trimitere tot mai mult la deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, folosesc argumente din cuprinsul acestor decizii. De asemenea, fac trimiteri la literatura europeană în domeniu, îndeosebi la literatura franceză, italiană, anglo-saxonă. Sunt elemente de noutate pe care trebuie să le observăm şi să le apreciem", a explicat Lazăr.
Citește și: Un rus și i-a gravat pe dinți pe Donald Trump și Vladimir Putin: Câți bani a dat / FOTO
Procurorul general a precizat că în noile coduri au fost incriminate noi fapte şi au intervenit elemente de noutate precum judecătorul de drepturi şi libertăţi ca instituţie sau judecătorul de cameră preliminară.
"Ar mai fi de remarcat că instituţii cum erau actele premergătoare în vechiul cod de procedură penală nu se mai regăsesc în actualul cod, fiindcă ele nu asigurau respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, cum ar fi, spre exemplu, dreptul la apărare, în contextul în care actele premergătoare erau efectuate înainte de începerea urmăririi penale, ceea ce nu ar fi de imaginat în prezent. De asemenea, prezentarea materialului de urmărire penală este o instituţie veche, care nu-şi mai avea rostul în noul cod de procedură penală, în condiţiile în care apărătorul inculpatului are dreptul de a fi prezent la efectuarea actelor de urmărire penală, poate lua cunoştinţă şi act cu act poate formula apărările inculpatului", a adăugat Augustin Lazăr.
