Avocatul Poporului intervine în Cazul Bodnariu. INTERVENȚIE la autoritățile norvegiene

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, în 22 decembrie 2015, cu privire la cazul celor 5 copii preluați de la părinții lor de către autoritățile de protecție a copilului (Barnevernet) din Regatul Norvegiei. În context, Avocatul Poporului s-a adresat, în vederea obținerii de clarificări, Ombudsman-ului Național al Regatului Norvegiei și Ombudsman-ului Copilului din același stat.

Vezi și: Cazul Familiei Bodnariu ia amploare: România să atace Norvegia la CEDO!

Copiii au fost preluați de către autoritățile norvegiene pe criterii religioase și de corecție aplicată minorilor. Minorii au fost preluați de către autorități în vederea adopției de către cetățeni norvegieni. Tatăl, Marius Bodnariu, este cetățean român, iar potrivit jus sanguinis, copiii născuți dintr-un cetățean român sunt la rândul lor cetățeni români.

Marius Bodnariu, cetățean român, este căsătorit cu o cetățeană norvegiană, Ruth Johanne Bodnariu. Împreună, cei doi soți au cinci copii și sunt stabiliți în Norvegia de aproximativ 10 ani. În 16 noiembrie 2015, Protecția Copilului (Barnevernet) a luat cele două fete de la școală, fără informarea părinților. Câteva ore mai târziu, funcționarii de la Protecția Copilului au venit la domiciliul familiei Bodnariu și, în lipsa tatălui care se afla la serviciu, au preluat cu forța și pe cei doi băieți ai familiei, lăsând-o pe mama cu mezinul de trei luni. A doua zi, 17 noiembrie 2015, față de familie s-a mai luat o măsură, susceptibilă de a fi abuzivă. Reprezentanții Protecției Civile s-au prezentat la reședința familiei, însoțiți de patru polițiști, fără niciun document oficial și au luat copilul de trei luni, declarând că mama este periculoasă. Pe de altă parte, tatăl a fost arestat sub acuzația de ’’abuz asupra copilului’’.

Vezi și: Cazul românilor lăsaţi fără copii de statul norvegian: Cum acţionează Ministerul de Externe

Modalitatea în care au acționat reprezentanții instituției norvegiene sus-menționate este susceptibilă de a fi în contradicție cu articolul 99 din Constituţia Norvegiei care prevede că: “ Nicio persoană nu poate fi reţinută, cu excepţia cazurilor determinate de lege şi în modul prevăzut de lege. Pentru arestarea fără mandat ori detenţia ilegală ofiţerul implicat răspunde în justiţie faţă de persoana reţinută. (No one may be taken into custody except in the cases determined by law and in the manner prescribed by law. For unwarranted arrest, or illegal detention, the officer concerned is accountable to the person imprisoned.) “.

În cazul petrecut în Norvegia este posibil să fi existat abuzuri de putere şi de drept, săvârşite de către autorităţile pentru protecţia copilului. De asemenea, este posibil să se fi încălcat mai multe norme din legislaţia internaţională în domeniul drepturilor omului.

Vezi și: Protestul din fata Ambasadei Norvegiei la Bucuresti

Dispozițiile articolului 8 alin. (1) și (2), coroborate cu dispozițiile articolului 14 din Convenția O.N.U. cu privire la Drepturile Copilului prevăd că statele părți se obligă să respecte dreptul copilului de a-și păstra identitatea, inclusiv cetățenia, numele si relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nici o imixtiune ilegală. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementele constitutive ale identității sale, statele părți vor asigura asistența si protecția corespunzătoare pentru ca identitatea acestuia să fie restabilită cât mai repede posibil. ’’Statele părți vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conștiință si religie.’’

Vezi și: Au recitat o poezie de la Biserică şi le-au luat copiii: Drama trăită de un român în Norvegia / FOTO