Premium
Avocatul Poporului a emis o Recomandare atât către conducerea Penitenciarului Rahova cât și către Administrația Națională a Penitrenciarelor, în care a solicitat, între altele, consilierea psihologică a deţinuţilor cu risc suicidar, a celor cu autoagresiuni şi violenţă crescută şi derularea până la sfârşitul anului 2017 de programe de grup pentru persoanele cu risc suicidar, asigurarea unei supravegheri corespunzătoare a deţinuţilor cu risc suicidar în vederea preîntâmpinării unor eventuale acţiuni suicidare, sprijinirea persoanelor private de libertate (cazurile sociale) în contactarea familiei pentru obţinerea documentelor care certifică decesul unui membru al familiei cu ajutorul asistentului social, iniţierea propunerii de modificare a prevederilor legale, în sensul reglementării dreptului permisiunii de ieşire din penitenciar în cazul decesului unui membru al familiei, cu obligarea autorităţii penitenciare de a întreprinde diligenţele necesare obţinerii informaţiei asupra decesului membrului familiei, elaborarea şi implementarea unor Strategii de Prevenire a Suicidului în mediul penitenciar, dezvoltarea de programe antisuicid care să includă materiale scrise, video, teste, având în vedere că la nivelul Penitenciarului Bucureşti Rahova managementul riscului suicidar nu reprezenta o prioritate, iar lipsa strategiilor şi planurilor de prevenire a suicidului în penitenciar pot avea drept consecinţă creşterea numărului de suicide în penitenciare.
Potrivit unui comunicat de presă remis Știripesurse.ro, recomandările sunt urmarea sesizării din oficiu a Avocatului Poporului și a vizitei inopinate efectuate de către Departamentul pentru Prevenirea Torturii în Penitenciarul București Rahova. Sesizarea din oficiu și vizita s-au realizat în urma informațiilor apărute în presă, conform cărora un deţinut s-a spânzurat, ca urmare a refuzului conducerii penitenciarului de a-i permite să participe la înmormântările soţiei, copilului şi fratelui său.
Citește și: Premierul Tudose face ANUNŢUL momentului! Ce se întâmplă cu FONDURILE EUROPENE
Obiectivele vizitei au vizat: verificarea respectării procedurii acordării permisiunii de ieşire din penitenciar în cazul participării persoanelor condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică; examinarea cazurilor de suicid din penitenciar şi implicit verificarea informaţiilor prezentate în mass-media, în legătură cu care instituţia Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, referitoare la cazul sus-menționat. Din echipa de vizită au făcut parte reprezentanți ai Avocatului Poporului, psihologi, medici și un reprezentant al organizației neguvernamentale AEPADO.
În privința cazului sus-menționat, echipa de vizită a reţinut faptul că întrunirea Comisiei a avut loc la 4 zile de la primirea primei cereri a deţinutului şi cu o zi înainte de înmormântarea fratelui său. Având în vedere că până la ora 15.00, aşa cum se preciza în procesul-verbal, persoana privată de libertate nu a făcut dovada decesului prin prezentarea unei fotocopii a certificatului de deces a fratelui său, se ridică întrebarea la ce oră s-a întrunit comisia şi când a fost semnat acest proces verbal de către toţi membrii comisiei. În plus, pe rezoluţia comisiei de acordare a recompenselor, echipa de vizită a constatat că lipsea semnătura de luare la cunoştinţă a persoanei lipsite de libertate, care s-a sinucis ulterior. Conducerea Penitenciarului Rahova a precizat că, în cazul respectivului deținut, întrunirea comisiei a avut loc cu doar o zi înainte de înmormântare, tocmai pentru a asigura timpul necesar în vederea prezentării certificatului de deces, obligaţie ce a fost adusă la cunoştinţa deţinutului. Afirmaţia conducerii penitenciarului nu a fost susţinută de niciun document care să ateste că persoana privată de libertate a semnat de luare la cunoştinţă în privinţa acestei obligaţii. Pe cale de consecinţă, echipei de vizită nu i-au fost puse la dispoziţie documente care să susţină faptul că persoana privată de libertate a luat la cunoştinţă despre necesitatea prezentării fotocopiei certificatului de deces şi nici care să ateste contactarea familiei de către deţinut în vederea primirii acestui document sau sprijinirea persoanei condamnate de către personalul din cadrul penitenciarului în obţinerea documentului în timp util. În cadrul vizitei, reprezentanţii Penitenciarului Bucureşti Rahova au susţinut faptul că deţinutul nu a solicitat să fie sprijinit în obţinerea certificatului de deces. Această susţinere este contrazisă, însă de faptul că, în conţinutul primei cereri, deţinutul menţionase în mod explicit că nu ştie cum să procedeze. Cu privire la contactarea familiei în vederea obţinerii fotocopiei certificatului de deces de către persoana privată de libertate, din consultarea listei apelurilor telefonice, s-a constatat, că persoana condamnată, în perioada 6-10 martie 2017 (deci de la data depunerii primei cereri şi până după întrunirea comisiei, respectiv ora 17.37) nu a efectuat niciun apel telefonic. Această afirmaţie este confirmată şi de lista soldului, care în perioada 6 martie-10 martie 2017 era 0,00 lei. De menționat că, începând cu data de 10 martie 2017, deţinutul a primit prin mandat poştal creditul de 50,00 lei şi a efectuat mai multe convorbiri telefonice. De asemenea, în perioada 6-10 martie 2017, deţinutul nu a primit nicio vizită.
Avocatul Poporului consideră că respingerea permisiunii ieşirii din penitenciar motivată de lipsa dovezii decesului unui membru al familiei nu poate fi imputată persoanei private de libertate, care s-a aflat în imposibilitate de a-şi contacta familia pentru obţinerea unei fotocopii a certificatului de deces (având în vedere lipsa mijloacelor băneşti care să permită contactarea familiei în vederea transmiterii unei fotocopii a certificatului de deces, precum şi dificultatea procedurii obţinerii acesteia de către deţinut de la autoritatea emitentă) neputând efectua apeluri telefonice şi care, în plus, solicitase sprijin penitenciarului în demersul său de a participa la înhumare. De asemenea, trebuie reţinut că deţinutul fusese recompensat de cinci ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi vizită şi nu fusese sancţionat disciplinar.
Citește și: Planul Guvernului pentru eliminarea pensiilor specile: Anunț bombă făcut de Olguța Vasilescu
În altă ordine de idei, din datele verificate reiese că, în data de 10 martie 2017, în carnetul postului de pe secţia E8 existau menţiuni cu privire la faptul că deţinutul necesita o supraveghere mai mare din partea personalului cu atribuţii în acest sens, în scopul prevenirii producerii unui eveniment negativ. Însă deţinutul a fost repartizat la un punct de lucru care nu necesita supraveghere, deşi în cazul acestuia existau atenţionări referitoare la supravegherea sa permanentă în scopul prevenirii unui eveniment negativ. În acest context, se impunea ca personalul de supraveghere să întreprindă măsuri suplimentare de monitorizare constantă a deţinutului cu risc suicidal. În ceea ce priveşte asistenţa de specialitate, echipa de vizită a reţinut faptul că, de la data depunerii în penitenciar (10 februarie 2017) şi până în ziua decesului (16 martie 2017), persoanei private de libertate nu i-au fost evaluate nevoile de asistenţă educaţională, psihologică, psihiatrică, socială, cunoscut fiind că persoana privată de libertate prezenta un diagnostic psihiatric.
În ceea ce privește riscul suicidar, în general, în Penitenciarul București Rahova, la data vizitei, din datele puse la dispoziţie de reprezentanții unității carcerale, au fost identificate 46 de persoane private de libertate cu risc suicidar. La data vizitei, în Penitenciarul Rahova nu se derula niciun program de grup pentru persoanele cu risc suicidar. Din documentele puse la dispoziţie de psihologii penitenciarului s-a constatat că, în unele cazuri, s-a acordat asistenţă psihologică în cazul tentativelor de suicid. Cu toate acestea, la nivelul penitenciarului managementul riscului suicidar nu reprezenta o prioritate. Un alt aspect constatat de către echipa de vizită se referă la lipsa strategiilor şi planurilor de prevenire a suicidului în penitenciar, mai ales că unitatea penitenciară custodia peste 900 de persoane private de libertate arestate preventiv, unde riscul suicidar este extrem de ridicat.
