Benzina se ieftineşte!

Autor:

Publicat: 19/09/2014 23:33

Capital: Potrivit recomandărilor europene, accizele au drept bază de calcul cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana (BCE) la data de 1 octombrie a anului precedent. Anul trecut, însă, România a găsit de cuviință să indexeze acest curs cu rata medie anuală a inflației. Asta deoarece creșterea nominală a cursului de schimb a fost aproape nulă, ceea ce ar fi dus la încasări bugetare mai mici în termeni reali. Artificiul legislativ din 2013 a majorat încasările din accize cu 6,3% față de nivelul ce ar fi rezultat dacă nu s-ar fi modificat modul de stabilire a cursului euro/leu de referință, fapt din care pe primele șapte luni din acest an a rezultat în plus la buget suma de 786 milioane lei. Extrapolarea acestui rezultat indică un avantaj de aproape 0,2% din PIB pentru încasările bugetare în raport cu legislația anterioară. Doar că manevra nu mai poate fi repetată pentru a păstra trendul crescător al reperului de calcul. Chiar în noile condițiile de amplificare artificial-legislativă a cursului de schimb utilizat pentru calculul accizelor, de-abia se va atinge nivelul de 4,50 lei/euro. Ceea ce ar duce o valoare situată sub cea din 2013-2014 și la diminuarea cu aproximativ cinci procente a sumelor percepute în contul acestui impozit indirect. Ziarul Financiar: Gigantul online chinez Alibaba, fondat în 1999 de actualul director Jack Ma cu 60.000 de dolari împrumutaţi de la prieteni, a reuşit să atragă 21,8 miliarde de dolari în oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni (IPO) derulată pe bursa de la New York, devenind cea mai vânată companie care a venit vreodată pe Wall Street. Alibaba a vândut cu 68 de dolari fiecare dintre cele 320,1 milioane de acţiuni puse în vânzare. Tranzacţia evaluează compania la 167,6 miliarde de dolari. Vânzarea de acţiuni este cea mai mare operaţiune de act tip desfăşurată până acum în SUA. Recordul mondial aparţine băncii chineze Agricultural Bank of China, care a obţinut 22 miliarde de dolari la listarea pe bursă în 2010. RFI: Vorbind în fața biroului său din 10, Downing Street la Londra, la scurt timp după anunțarea rezultatului referendumului din Scoția, premierul Cameron a anunțat desemnarea Lordului Smith în fruntea unei comisii care să elaboreze planurile de sporire a atribuțiilor parlamentului de la Edinburgh. Comisia ar urma să reunească toate partidele parlamentare și să prezinte guvernului planurile ce ar urma să fie înaintate Camerei Comunelor în 2015, prin care se acordă puteri sporite de impunere de taxe și de angajare de cheltuieli sociale de către Executivul și Legislativul Scoției. Dar premierul Cameron nu s-a oprit numai la Scoția, el a menționat planuri de descentralizare și transfer de competențe către celelalte regiuni ale Regatului Unit, Țara Galilor și Irlanda de Nord, care au deja adunări regionale alese, dar, extrem de important, pentru Anglia, unde trăiesc 53 din cele 63 de milioane de locuitori ai Regatului Unit. La ora actuală există o anomalie constituțională care constă în faptul că în parlamentul de la Londra deputații care reprezintă circumscripții din Anglia nu au dreptul să voteze în chestiuni care sunt de competența exclusivă a parlamentului de la Edinburgh, în timp ce deputații ce reprezintă circumscripții din Scoția au dreptul să voteze asupra chestiunilor ce privesc exclusiv Anglia. Premierul Cameron, care este și liderul Partidului Conservator, a menționat chestiunea “voturilor englezești”, deci posibilitatea ca în parlamentul de la Londra dreptul de vot în chestiunile ce privesc exclusiv Anglia să fie rezervat pe viitor doar deputaților englezi. Această soluție a fost cerută cu insistență de deputați ai Partidului Conservator, dar Partidul Laburist din opoziție este extrem de reticent la o asemenea soluție, pentru că în trecut când a fost la putere a putut guverna doar cu aportul deputaților săi din Scoția și Țara Galilor, deoarece în Anglia, de cele mai multe ori, Partidul Conservator era majoritar, chiar când era în opoziție pe ansamblul Regatului Unit. O soluție la această problemă ar fi crearea unui parlament separat al Angliei, dar electoratul nu ar accepta înființarea unui alt for legislativ pentru o provincie care reprezintă 80% din populația Regatului Unit, în paralel cu parlamentul de la Westminster.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!