stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Bilanţul de până acum al Brexitului

express.co.uk
brexit

Ziarul Financiar:

În campaniile de lobby pentru/contra Brexit taberele s-au delimitat clar: cei mici şi mulţi luptă contra celor mari şi puternici, afacerile mici şi politicienii populişti au poziţii contrare multinaţionalelor şi politicienilor tradiţionali.
În vârtejul acestei lupte, în care a intrat şi legendarul primar al Londrei Boris Johnson, lira sterlină a ajuns la cel mai redus nivel din 2009 faţă de dolar. Lira ar putea ajunge chiar la paritate cu euro în cazul în care Brexitul devine realitate, avertizează HSBC.
Banca britanică, una dintre cele mai mari din lume, este, desigur, în tabăra celor care nu vor ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană.
Anunţul făcut de Boris Johnson a trimis în picaj lira sterlină. Analiştii de la Goldman Sachs prezic că Brexitul ar putea provoca prăbuşirea monedei britanice cu până la 20%. Banca americană a turnat deja sute de mii de lire în campania anti-Brexit. Lira s-a scufundat la cel mai redus nivel din 2009 faţă de dolar şi este cu aproape 12% faţă de media ultimilor cinci ani. Faţă de euro este încă cu 2% peste medie. Ultima dată când moneda s-a depreciat atât de rapid a fost în octombrie 2009, când Marea Britanie era prinsă în vârtejul crizei financiare. Traderii spun că această cădere reflectă perspectiva retragerii unui capital considerabil de investiţii din Marea Britanie de către companiile interna­ţionale din cauza referendumului privind Brexitul. Votul a fost programat pentru iunie.
Unii analişti spun că Brexitul va face mai puţin probabil ca Banca Angliei să majoreze dobânzile, caz în care vor creşte presiunile descendente care apasă pe lira sterlină. Alţii spun că, din contră, instituţia va trebui să majoreze rapid dobânzile pentru a sprijini moneda. „Moneda este cel mai bun barometru pentru nesiguranţă“, spun analiştii de la UBS.
Cât despre poziţia băncii centrale în dezbateri, guvernatorul Mark Carney a declarant că instituţia sa nu-şi dă cu părerea despre consecinţele referendumului, dar că îşi face planuri pentru orice eventualitate. Financial Times scrie că guvernatorul sprijină continuarea apartenenţei Marii Britanii la UE, poziţie comunicată toamna trecută printr-un discurs salutat de cancelarul George Osborne ca fiind „foarte impresionant“. Acum, scrie FT, premierul Cameron are de gând să folosească greutatea pe care o are banca centrală în lupta pentru a ţine ţara în UE. Banca Angliei a avut o intervenţie crucială în dezbaterile pri­vind independenţa Scoţiei.

realitatea.net:

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, joi seară că Banca Națională își dorește Legea dării în plată, însă actuala formă în care se prezintă proiectul de lege trebuie schimbată, în condițiile în care "sunt lucruri care se bat cap în cap și care nu sunt bine explicate". În acest sens, Vasilescu a subliniat că legea trebuie să fie pentru "acei oameni care nu pot să își plătească creditele".
"BNR nu este atât de mult preocupată de cei 400.000 (n.r - care au luat credite pentru casă) pentru că cei 400.000 nu vor fi nebuni să își dea casele și să stea în stradă. Problema lor e alta: cei care nu pot să plătească și cu ei se poate rezolva. BNR e preocupată de viitor pentru că o lege a dării în plată care ar veni să întoarcă, să încalce alte legi și să impună ea prevederi abuzive, asta ar închide izvorul de credite (...) BNR vrea această lege, dar o vrea în felul următor - și mâine dacă poate să fie - această lege trebuie să se refere pentru o categorie foarte limpede: acei oameni care nu pot să își plătească creditele, care nu pot, nu că nu vor. Aici e problema", a declarat Adrian Vasilescu.
În ceea ce privește hibele Legii dării în plată, Vasilescu a punctat că proiectul nu conține nicio definiție și produce mari confuzii.

Digi24:

România pierde trei hectare de pădure în fiecare oră, fie că sunt tăiate legal, ilegal sau lăsate neîngrijite, arată primul inventar naţional al pădurilor. Un fenomen care a golit în ultimul sfert de secol o treime din suprafaţa forestieră. În timp ce hoţii de lemn fac averi uriaşe, statul pierde miliarde de dolari din exploatările ilegale. Ministerul Mediului a introdus anul trecut radarul pădurilor, iar acum vrea să înfiinţeze şi un DNA al zonelor forestiere, numai că proiectul zace de câteva luni în Parlament. Timp suficient pentru ca alte câteva zeci de mii de hectare să dispară.Specialiştii de mediu estimează că paguba adusă statului de hoţii de lemn este uriaşă.„Defrişările vă costă miliarde de dolari pe care le-aţi putea investi în foarte multe lucruri importante. Dacă furi un copac nu plăteşti taxe, îl scoţi din ţară fără să procesezi lemnul”, spune Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenției pentru Investigații de Mediu.

comments powered by Disqus

CITESTE SI

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.