Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Binomul care domină politica românească

avocatura.com
politica

stiripesurse.ro vă prezintă principalele stiri din presa zilei, având în prim plan o analiză din cotidianul Adevărul pe tema provocărilor și problemelor cu care se confruntă liderii politici din România în ceea ce privește rolul lor de manager și de  comunicator politic.

Adevarul:

Un alt „binom” al politicii româneşti este cel între liderul de partid şi candidatul la funcţie. Discut aici cum s-a transformat povestea asta din nevoia de comunicare într-o slăbiciune a sistemului democratic şi ce implicaţii are pe viitor.
Scriam, cu ani în urmă, că adevăratul „binom” al comunicării politice ar trebui să vină dintr-o sursă instituţională, mai exact propuneam ideea de decuplare a funcţiilor în stat de comunicarea politică: unul să facă şi să tacă, altul să comunice. Identificam, atunci, un handicap al aleşilor sau numiţilor noştri publici în a îndeplini ambele deziderate. Handicapul rămâne, ba chiar s-a transformat într-o problemă majoră de sănătate a democraţiei româneşti.
Era clar, încă de pe vremea guvernării Boc, că funcţia de premier şi cea de preşedinte de partid suprapuneau mult peste necesarul de sforari bizantini de care era nevoie în managementul ţării. Şi exemple am tot văzut, bune şi rele. Preşedintele partidului trebuia să consume timp cu managementul cadrelor, cu gestionarea şmenurilor, iar în rest se baza pe funcţionarea statului pe termen scurt; niciodată pe termen lung, pentru că niciun partid din România, cu excepţia PSD, nu avea în cap guvernarea mai departe de un mandat.
În campanie, doar de dat din gură, era mult mai uşor. Veneai la putere cu nişte promisiuni cam ireale, îţi puneai oamenii să sugă de la ugerul mult-râvnit, dar până să te organizezi, apăreau realităţile legate de promisiunile aferente, greaua moştenire, mai o moţiune de cenzură şi, până să te dezmeticeşti, începea o nouă campanie electorală, unde aveai de răspuns pentru nişte. Nasol.
Astăzi, poate mai degrabă din motive legate de lupta anticorupţie, dar şi pentru o mai bună gestionare a comunicării, s-au format dueturi mai mult sau mai puţin funcţionale. Şeful de partid nu prea mai e în funcţia de premier. Îmi vine în minte, imediat, duetul Dragnea-Grindeanu, unde preşedintele de partid spunea una şi premierul ţării alta. Nu mai ţin minte pe ce temă, parcă ceva cu democraţia, independenţa justiţiei, d-astea uşoare.
Dar cazul nu este singular PSD-ului, pentru că şi la PNL s-au derulat lideri, de-a lungul îmbinării cam nefericite cu PDL, care aşteptau mai degrabă semne de la Cotroceni, decât să-şi asume rolul de lideri ai opoziţiei. Şeful de partid lucrează, deci, ori cu premierul, ori cu preşedintele, niciodată avându-i pe amândoi. Bref, aproape de fiecare dată, un singur om nu putea fi şi funcţie, şi rang de partid, pentru că o sumă de provocări sau forţe îi opreau: ambasadele, Uniunea Europeană, lupta anticorupţie, dar şi, de cealaltă parte, doleanţele partidului, liderii locali şi ambiţiile de la centru. (Mai multe detalii AICI)

Hotnews:

Licitatiile pentru studiul de fezabilitate si proiectarea drumului de mare viteza de aproape 330 de km - autostrada sau drum expres - pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani bat pasul pe loc, desi au fost lansate de aproape un an. Desi initial cu un termen foarte scurt pentru depunerea ofertelor, licitatiile cu o valoare totala de circa 29 de milioane de euro au suferit nu mai putin de 15 amanari, ofertele fiind depuse intr-un final abia in iulie. De atunci, insa, si pana in prezent Compania de Autostrazi n-a reusit sa atribuie nici unul dintre contracte.
In noiembrie 2016 Compania de Autostrazi lansa in SEAP cele patru licitatii pentru studiile si proiectarea drumulului de mare viteza - autostrada sau drum expres - pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani (330 km).
Initial cele patru licitatii aveau un termen foarte scurt pentru depunerea ofertelor - pe 5 ianuarie 2017 - lasand putin timp la dispozitia companiilor interesate sa formuleze o oferta. A urmat insa o serie incredibila de amanari.
Toata procedura a fost amanata de nu mai putin de 12-15 ori (in functie de contract), cand termenul final de depunere a ofertelor a tot fost schimbat din ianuarie pana, intr-un final, in iulie 2017. Ofertele pentru cele patru contracte au fost depuse si deschise in luna iulie, insa nici pana azi Compania de Autostrazi nu a reusit sa atribuie vreunul dintre contracte.
Practic, la aproape un an de la lansarea lor, licitatii inca nu au fost atribuite, iar contractele sunt inca departe de a fi semnate, mai ales daca luam in calcul si posibilele intarzieri cu contestatiile de dupa anuntarea castigatorilor. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Aceasta este o problemă pentru Cehia. Prin această explicaţie, Lubomir Zaoralek, ministrul de externe al Cehiei, arată că Europa cu două viteze este o realitate de mult timp, mai pregnantă de când UE a înglobat fostele state comuniste est-europene. Cehia este în campanie electorală, iar una dintre cele mai fierbinţi teme de dezbatere este ieşirea ţării din grupul economiilor low-cost.
„Nu vrem să fim o astfel de economie low-cost“, spune Zaora­lek, citat de Financial Times. El cere mai multă convergenţă în Europa. Integrarea mai în profunzime în jurul euro va crea disensiuni între ţările membre ale Grupului de la Vişegrad, din care face parte şi Cehia,  scrie FT.
În condiţiile în care rezultatul alegerilor din Austria şi ascensiunea extremei drepte din Germania au puţine şanse de a da peste cap eforturile de integrare mai profundă în UE concentrată în jurul zonei euro promovate de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi preşedintele francez Emmanuel Macron, toate noile membre ale UE din Europa Centrală şi de Est vor fi nevoite să decidă dacă vor să fie în prima linie a unei Europe cu două viteze sau să fie lăsate în urmă.
Deciziile capitalelor est-euro­pene ar putea provoca schimbări în alianţe, inclusiv în cadrul Grupului de la Vişegrad, pe care Ungaria vrea să-l promoveze ca un centru alternativ, regional de putere.
Guvernele polonez şi ungar, care s-au pronunţat împotriva ordinii occidentale liberale, trebuie să pună în balanţă dorinţa exprimată clar pentru o Europă mai descentralizată şi potenţiala pier­dere de influenţă şi prestigiu în cazul în care ţările occidentale urmează calea integrării fără ele. Cehia şi Slovacia trebuie să decidă dacă pun pe primul plan solidari­tatea regională sau intrarea în prima linie. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Jean-Félix Acquaviva, 44 de ani, este unul dintre cei trei deputaţi naţionalişti corsicani din Adunarea naţională franceză. Acquaviva a decis recent să intre şi în grupul parlamentar de prietenie Franţa-România. Pastoralismul, transhumanţa, schimburile universitare şi mai ales latinitatea – iată centrele de interes ale acestui nou prieten al României. In această calitate, alesul corsican povesteşte mai întâi cum a « descoperit » România.
« Am cunoscut România ducându-mă acolo de 2-3 ori, în particular la Sibiu, în cadrul unor cooperări în domeniul turistic, mai exact al drumurilor de transhumanţă. Am putut astfel aprecia diversitatea României, practica pastoralismului în transhumanţă dar şi faptul că culturile noastre – corsicană şi română – sunt similare, în particular graţie latinităţii ».
« Fabricarea brânzeturilor – chiar dacă felurile noastre sunt foarte diferite – sau patrimoniul imaterial – de exemplu cântecele şi muzicile tradiţionale – sunt alte puncte care creează o proximitate între români şi corsicani. In fine, am contribuit la cooperarea universitară între Universitatea din Corte şi unele centre universitare din România. Cred că este important să regrupăm tot ceeace vine de la latinitatea noastră – fie pe plan lingvistic, fie cultral, fie politic ».
Acum că aţi intrat în grupul de prietenie Franţa-România, ce planuri aveţi, ce vreţi să amelioraţi sau să faceţi în România ?
« Idea este să creeăm şi mai multe schimburi universitare dar şi cooperări în domeniul turismului durabil şi montan. Pentru mine, fost primar de comună montană din Corsica (Lozzi), muntele este ceva foarte important. Vă reamintesc că Corsica este un munte pe mare şi că în România sunt multe zone montane. Specificităţile muntelui trebuie deci promovate la nivelul politicilor europene. In termeni agricoli, fiscali sau regulamentar, putem să ne aliem cu românii ».
« Putem apoi dezvolta schimburile turistice între România şi Corsica. Există nişe turistice posibile pentru Corsica, ştiu că sunt clienţi înstăriţi în România care ar putea veni la noi. Totul e o chestiune de transport, deci de zboruri. Ori, ştiu că există zboruri directe de la Pisa, în Italia, spre România. Problema este deci ca noi să ne racordăm la Pisa, lucru ce este pe cale să se facă. Lucrăm la creearea unui « metrou aerian » între Toscana, Corsica, Sardinia şi Latium. Vom avea deci zboruri zilnice cu Pisa iar de acolo vom căuta să lucrăm cu România dar şi cu restul Europei centrale de o manieră mai generală ». (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.