Premium
Proiectul de Cod Administrativ, moșit inițial de fostul Guvern Cioloș, dar amendat de următorul executiv Grindeanu sub bagheta ministrului Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, nu crează doar condițiile instalării într-un post de ministru sau chiar ca premier a unui fost condamnat penal. Urmând modelul deja impementat pentru primari, care nu mai răspund penal pentru actele semnate, nici miniștrii nu mai pot fi trași la răspundere de către procurori pentru actele normative emise. Iar surprizele din acest document nu se opresc aici.
Carmen Dan aruncă BOMBA după investigația Rise Project: Raportul DGIPI este 'prefăcut'
Ministerul Dezvoltării a trimis o serie de precizari privind aceste prevederi, în care afirmă ca au fost incluse în proiectul de Cod Administrativ al guvernului condus de Dacian Cioloș,
Pus inițial în dezbatere pe 8 noiembrie 2016, creat la acea vreme de o comisie interministerială, dar neasumat de Guvernul Cioloș, proiectul de Cod Administrativ a suferit noi modificări în timpul guvernării Grindeanu. Noul text, publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, este datat 6 iulie 2017 și vine cu o serie de modificări la textul inițial.
Dacă articolele referitoare la persoanele condamnate penal care pot intra în guvern în urma reabilitării se regăsesc și în proiectul din noiembrie 2016, pentru "corelarea condiției de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituția reabilitării”, prevederile referitoare la răspunderea penală a miniștrilor constituie adevărata noutate.
Potrivit acestor articole, procurorii sau alte autorități până acum abilitate nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative, aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative revenind exclusiv membrilor Guvernului.
Dîncu anunță SURPRIZA: Cine s-a ocupat de Codul Administrativ, care îl poate face pe Dragnea PREMIER
Aceste modificări pot fi legate și vin după ce, în ultimii ani, foști miniștri precum Varujan Vosganian sau Daniel Chițoiu au fost anchetați pentru emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern. Paharul pentru actualii guvernanți a fost umplut în momentul în care Laura Codruța Kovesi a decis anchetarea de către DNA a condițiilor și motivelor care au dus la emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu.
Dar Guvernul Grindeanu s-a simțit încurajat să vină cu aceast modificare numai după ce CCR a decis că DNA nu avea competențe în acest domeniu. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, se arată în motivația judecătorilor CCR.
Doar că, pentru a se asigura că nici un ministru nu se va mai afla într-o astfel de situație, cei de la Palatul Victoria au mers și mai departe cu interpretarea deciziei CCR, pasând răspunderea emiterii unui act normativ de la ministru la funcționarii din subordine, așa cum deja s-a întâmplat în cazul aleșilor locali care acum pot să semneze "ca primarii" orice document, fără a mai putea fi trași la răspundere de către autorități.
Astfel, în proiectul de Cod Administrativ se prevede că actele administrative angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, ”a personalului care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte”.
Mai mult, chiar dacă o anchetă ar dovedi încălcarea legii prin felul în care un act normativ a fost elaborat și adoptat, respectivul document continuă să ”producă efecte juridice depline”.
Ca și în cazul subordonaților unei primării, subordonații miniștrilor nu vor avea prea multă marjă de manevră. Funcionarii care vor refuza să semneze ori să avizeze sau care prezintă obiecţii cu privire la legalitatea unui act normativ, fără indicarea, în scris, a temeiului legal, vor răspunde administrativ, civil sau penal, după caz, în condiţiile legii, se mai arată în textul acestui Cod Administrativ.
Pentru a îndulci pilula, autorii acestor modificări aduse textului inițial au operat unele schimbări și la Statutul funcționarilor publici.
Până acum, un funcționar trimis în judecată pentru una sau mai multe infracțiuni era suspendat de drept din funcție, până când obținea o decizie judecătorească definitivă.
Conform actualului Statut al funcționarilor publici, la articolul 54, litera H, se precizează că poate ocupa o funcţie publică persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: "nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice. De asemenea, la articolul 94 se arată că raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii - control judiciar, arest preventiv sau în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h.
În marea lor înțelepciune, cei de la Ministrul Dezvoltării au decis ca un funcționar public să-și exercite în continuare atribuțiile dacaă este trimis în judecată. "Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în una dintre următoarele situaţii: este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum şi în cazul în care împotriva funcţionarului public s-a luat, în condiţiile codului de procedură penală, măsura cercetării prealabile sub control judiciar ori sub control judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu" se arată la articolul 563, lit. d, din noul proiect de Cod Administrativ.
