Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele subiecte din presa zilei, având ca subiect central un articol din cotidianul Adevărul în care sunt prezentate câteva din referendumurile pentru independență care vor avea loc în perioada următoare în Europa.
Adevarul:
Astfel, deja anunţat şi confirmat, pe 22 octombrie se va desfăşura un referendum în regiunile Veneto şi Lombardia din Italia, solicitând un grad mai mare de autonomie fiscală în raport cu guvernul central de la Roma. Chiar dacă acest referendum nu are decât valoare consultativă, importanţa sa politică nu este absolut deloc de neglijat dat fiind că guvernatorii celor două provincii, Lomberto Maroni în Lombardia şi Luca Zaia în Veneto, fac parte din Liga Nordului, partid anti-euro şi cu un discurs extrem de dur anti-migranţi care, în trecut, şi-a afirmat susţinerea pentru independenţa totală a Padaniei, regiune imaginară în jurul fluviului Po, în nordul peninsulei italiene. Ca şi în Catalonia, miza centrală o constiuie nemulţumirea faţă de nivelul sumelor provenite din taxe şi impozite care sunt transferate la bugetul central italian, de unde şi întrebarea aceasta de pe buletinele de vot: „Vreţi să transferăm mai puţini bani provenind din impozitele dumneavoastră către alte regiuni din Italia?“
Iar miza este o sumă anuală de aproximativ 70 de miliarde de euro. Sigur, acum, în imediat, rezultatul pozitiv la un asemenea referendum ar putea conferi celor două regiuni o poziţie de negociere foarte puternică în viitoarele dicuţii cu guvernul central de la Roma, dar este cert că ar putea însemna şi o întărire considerabilă a prestigiului politic şi influenţei Ligii Nordului care să se reflecte în viitoarele alegeri. Conform „Declaraţiei de Independenţă şi Suveranitate a Padaniei" a Ligii Nordului, viitorul stat urma să fie unul federal, iar nivelul de sprijin la nivelul populaţiei (conform unui sondaj din 2010) era estimat la 40%.
Al doilea referendum pe listă este unul anunţat de guvernul Insulelor Feroe în ziua de 25 aprilie 2018. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Cei cinci ani de vacanţă ai BNR s-au terminat. Din 2012, din perioada suspendării lui Băsescu când tensiunile politice s-au transferat şi pe piaţa valutară şi monetară, dobânzile pe piaţa interbancară au scăzut constant, de la 6-7% pe an, la sub 1% pe an, până la un minim de 0,5-0,6% pe an.
În septembrie Roborul la trei luni, un indicator de dobândă folosit în acordarea de credite, a crescut într-o lună cu 70%, iar în ultima săptămână cu nu mai puţin de 45%, ajungând vineri, în ultima zi din septembrie, la 1,58% pe an.
La creditele Prima Casă, dobânda este de ROBOR la trei luni, plus două puncte procentuale. La creditele de consum, dobânda este de 5-7% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu. La cardurile de credit, dobânda este de 15-18% pe an, plus ROBOR la trei luni, spre exemplu.
Premierul Mihai Tudose a cerut vineri, la şedinţa partidului de guvernământ, PSD, „colegilor” din BNR să oprească creştere Robor.
În replică, Eugen Rădulescu, director în BNR, a spus că dobânzile vor creşte pentru că inflaţia creşte: ”Vremea dobânzilor mici a apus”.
Toată lumea a râs de Tudose, având în vedere că premierul nu este considerat un specialist în economie, ci dimpotrivă, unul care nu are treabă cu politicile macro.
Dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în afară pe pieţele financiare cele mai puternice, vom vedea declaraţii asemănătoare din partea preşedinţilor de state, premierulor sau miniştrilor de Finanţe
(...)
De fapt, dacă scăderea Roborului nu poate fi atribuită BCE, acum creşterea Roborului are mai mult cauze interne, pentru că în Europa nu s-a schimbat nimic.
Pentru a afla cauzele interne, aşa cum sunt consemnate de rapoartele BNR, premierul Tudose poate face un gest, pe care nu l-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin după ştiinţa mea: îl poate trimite la şedinţa de marţi a Consiliului de administraţie al BNR pe ministrul Finanţelor sau pe un secretarul de stat din Finanţe ca să asiste şi să-i dea raportul. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
Liderul PNL, Ludovic Orban, a afirmat, la Realitatea TV că PSD-ul a câştigat alegerile parlamentare prin minciună. "Toate promisiunile au fost nişte minciuni gogonate. Aceşti oameni au câştigat puterea minţindu-i pe români", a spus acesta.
Ludovic Orban a dat exemplu accizei la carburanţi. "De exemplu, acciza, vedem deja preţuri mai mari la pompă. În campanie au promis scoatea supra-accizei la carburanţi şi după şapte luni au introdus-o din nou", a spus liderul PNL.
"Vedeţi ce se întâmplă ce se întâmplă şi cu timbrul de mediu", a precizat acesta, adăugând că în campanie au promis renunţarea la taxa auto şi acum vor din nou să o introducă.
"În momentul când au pus mâna pe putere consideră că toată ţara e a lor", a completat Ludovic Orban.
Conform acestuia, liderii PDS au sufocat judeţele din care vin ei. "Ei consideră că cetăţenii din judeţele respective sunt supuşii lor. Aşa încearcă PSD-ul să conducă întreaga Românie" a explicat şeful Partidului Naţional Liberal.
Liderul PNL a criticat şi "tiradă împotriva băncilor" pe care Partidul Social Democrat o duce. "În timp ce atacă băncile, Guvernul se împrumută de la bănci. Guvernul Tudose a luat bani de la bănci să dea ajutoare, să plătească salariile din sistemul public", a explicat acesta. (Mai multe detalii AICI)
Romania Libera:
KPMG Restructuring, o simplă acoperire formală pentru KPMG Advisory, firma care a condus spre faliment Astra Asigurări, cere instanței de judecată să aprobe un raport privind cauzele falimentului acesteia, copiat la indigo după informările cu titlu „strict confidențial“ trimise către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) în perioada în care se pregătea tocmai distrugerea celei mai mari companii de asigurări din România. Documentul mai conține omisiuni, erori majore, precum și referiri la spețe rezolvate demult prin decizii judecătorești.
Schimb de „vinovății“
Avocații companiei The Nova Group Investments România (TNGI) aduc critici devastatoare ultimului document depus de lichidatorul Astra Asigurări, KPMG Restructuring, la dosarul cauzei, administrat de un complet al Tribunalului București.
Este vorba despre un raport preliminar privind cauzele care ar fi condus la falimentul Astra, în fapt o copie fidelă după documente emise anterior de KPMG.
Juriștii arată cu cifre, citate și fapte concrete, că raportul KPMG Restructuring privind cauzele care au condus la falimentul Astra Asigurări este, așadar, copiat aproape integral din mai vechile rapoarte trimise de KPMG Advisory (aceeași oameni sub altă umbrelă) către Autoritatea de Supraveghere Financiară în încercarea comună de a desființa cel mai puternic jucător din piața asigurărilor, sub pretextul că nu ar fi solvabil.
Mai mult, avocații remarcă faptul că raportul face pur și simplu abstracție de evoluția Astra Asigurări în perioada februarie 2014 - august 2015, adică exact cele aproximativ 18 luni în care societatea de asigurări a fost condusă de KPMG, din postura de administrator special, și îndreptată metodic spre faliment. (Mai multe detalii AICI)
