CCR declară NECONSTITUȚIONALE dispoziții din Codul de procedură penală: Procurorii sunt vizați

Curtea Constituţională a României (CCR) admis, miercuri, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 70 din Codul de procedură penală, stabilind că cererea de abţinere sau recuzare a procurorului, în cursul procesului penal, este de competenţa judecătorului, şi nu a procurorului ierarhic superior.

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.70 din Codul de procedură penală, referitoare la procedura de soluţionare, de către procurorul ierarhic superior, a abţinerii sau recuzării procurorului în tot cursul procesului penal.

Citește și: ȘOCANT Un rechin a mâncat o vacă / VIDEO

II. Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.69 din Codul de procedură penală, referitoare la procedura de soluţionare, de către procurorul care supraveghează urmărirea penală, a abţinerii sau recuzării persoanei care efectuează urmărirea penală și, respectiv, a dispoziţiilor art.70 din acelaşi Cod, referitoare la procedura de soluţionare, de către procurorul ierarhic superior, a abţinerii sau recuzării procurorului , în tot cursul procesului penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională,

1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.69 din Codul de procedură penală.

Citește și: Cristian Tudor Popescu șterge pe jos cu Dacian Cioloș: Sper să rectificați. Ați mai făcut asta când ați greșit

2. Cu majoritate de voturi (şi o opinie separată), a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art.70 din Codul de procedură penală, care stabileşte că asupra cererii de recuzare a procurorului, formulate în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, se pronunţă procurorul ierarhic superior este neconstituţională.

Curtea a constatat că recuzarea procurorului în faza judecăţii constituie un incident procedural invocat de părţile şi subiecţii procesuali principali ce suspectează procurorul de parţialitate, incident a cărui soluţionare este de natură să aducă modificări cu privire la cadrul litigiului. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, procedura de soluţionare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată. Astfel, având în vedere că recuzarea procurorului în faza judecăţii este un incident procedural, componentă a procedurii de judecată, a cărui rezolvare este de natură să aducă modificări cu privire la cadrul litigiului, soluţionarea acestuia nu poate intra, nicidecum, în competenţa procurorului ierarhic superior, ci doar în competenţa judecătorului.

Citește și: Pentru prima dată în istorie, virusul hepatitei C a fost fotografiat / VIDEO

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală.

Argumentele reţinute în motivarea soluțiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Citește și: Cristian Tudor Popescu analizează demisia unui șef din poliție: Am văzut multe în viața mea, dar așa ceva…