Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CCR își motivează o importantă decizie: Se poate ajunge la pedepse disproporţionat de mari

CCR

În cazul concursului de infracţiuni se poate ajunge la aplicarea unor pedepse disproporţionat de mari pentru fapte cu pericol social redus, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată împotriva dispoziţiilor articolului 35 alineatul 1 din Codul penal şi a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" este neconstituţională.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de Tribunalul Arad - Secţia penală, cu ocazia soluţionării unui dosar în care un inculpat era judecat pentru săvârşirea a 46 de infracţiuni de înşelăciune, 46 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 46 de infracţiuni de fals informatic. În sesizare, instanţa respectivă a arătat că în acest caz este vorba de mai mulţi subiecţi pasivi (persoane vătămate - n.r.), ceea ce ar impune aplicarea de pedepse distincte pentru fiecare faptă în parte, scrie agerpres.ro.

Citește și: Lagăr de concentrare pe bani publici! Cruzimi fără margini într-un oraș important din România și România riscă sancțiuni usturătoare

"În speţă, deşi cele 138 de acte materiale calificate ca infracţiuni săvârşite în concurs (...) au fost comise în realizarea unei rezoluţii infracţionale comune, instanţa de judecată nu poate reţine că este vorba de trei infracţiuni în formă continuată (fiecare infracţiune fiind săvârşită prin câte 46 de acte materiale, având în vedere că sunt 46 de subiecţi pasivi), deoarece nu este îndeplinită condiţia unităţii de subiect pasiv, aşa cum se desprinde aceasta din dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Codul penal. Astfel, raportat la gradul redus de pericol social al faptelor săvârşite şi având în vedere incidenţa, în speţă, a cauzei speciale de reducere a pedepsei, (...) dacă instanţa stabileşte pentru fiecare infracţiune în parte câte o pedeapsă cu închisoarea egală cu minimul special redus cu o treime, aceasta înseamnă stabilirea unor pedepse minime cu închisoarea de câte 8 luni pentru fiecare infracţiune de înşelăciune, de câte 4 luni pentru fiecare infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi de câte 8 luni pentru fiecare infracţiune de fals informatic", se arăta în sesizare.

Citește și: Alarmă de gradul 0! Dezvăluire: care ar fi de fapt planul real al PSD cu taxele și impozite

În aceste condiţii, inculpatul ar primi o pedeapsă de minim 8 luni de închisoare, la care s-ar adăuga un spor de 25 de ani şi 4 luni, precum şi 2 ani rest dintr-o pedeapsă anterioară, urmând să execute 28 de ani de închisoare pentru un prejudiciu total de 22.801 lei, potrivit magistraţilor de la Tribunalul Arad.

În opinia acestora, o astfel de agravare a răspunderii penale nu respectă principiul proporţionalităţii între valoarea socială lezată prin infracţiune şi sancţiunea aplicabilă.

Citește și: Fabulos! Cu cât sunt plătiți de fapt actorii din Game of Thrones

"Sintagma 'şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv' (...) - care impune condiţia unităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunii continuate - poate duce la aplicarea pedepsei maxime de 30 de ani pentru infracţiuni de mic pericol social (infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni de fals etc.) săvârşite în mod repetat, în timp ce, în cazul uciderii mai multor persoane ca urmare a unei infracţiuni unice de omor calificat, făptuitorul poate primi (...) o pedeapsă de la 15 la 25 de ani. Or, în condiţiile în care valoarea socială supremă este viaţa omului, iar câteva sute de furturi din buzunare sunt, în modul cel mai evident, mai puţin grave decât un singur omor săvârşit chiar şi asupra unei singure persoane, reiese o lipsă vădită de proporţionalitate în dozarea pedepsei în raport cu valorile sociale ocrotite de legea penală", se mai menţiona în sesizarea formulată de Tribunalul Arad - Secţia penală.

Analizând obiecţia de neconstituţionalitate, CCR a constatat că dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Codul penal prevăd soluţia incompatibilităţii infracţiunii continuate cu pluralitatea de subiecţi pasivi.

Citește și: Vă așteptați la asta?! Iulia Albu virală pe internet după ce l-a analizat pe Klaus Iohannis! Ce a spus aceasta despre președinte

"Aceasta înseamnă că - în cazul săvârşirii de către o persoană la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, a unor acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni - dacă nu este îndeplinită condiţia unităţii subiectului pasiv, instanţa nu poate face aplicarea prevederilor art. 35 alin. (1) şi ale art. 36 alin. (1) din Codul penal referitoare la infracţiunea continuată şi la pedeapsa pentru aceasta, ci devin incidente dispoziţiile art. 38 şi ale art. 39 din Codul penal privind concursul de infracţiuni şi tratamentul lui sancţionator", se explică în motivarea CCR.

Curtea constată că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" creează discriminare, fiind încălcate prevederile constituţionale cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

Citește și: Iohannis a promulgat legea! Cine va fi scutit de impozitul pe venit

"CCR constată că imposibilitatea reţinerii infracţiunii în formă continuată - dacă nu este îndeplinită condiţia unităţii subiectului pasiv (...) - având drept consecinţă obligarea instanţei de judecată la aplicarea regulilor concursului de infracţiuni creează discriminare între autorul faptei şi o persoană care săvârşeşte la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni ca şi în cazul primului făptuitor, însă cu îndeplinirea condiţiei unităţii subiectului pasiv. Curtea observă că persoanele în cauză se află în situaţii similare, din perspectiva gravităţii faptei săvârşite şi a periculozităţii făptuitorului, indiferent dacă este sau nu îndeplinită condiţia unităţii subiectului pasiv. Cu toate acestea, autorii faptelor menţionate beneficiază de un tratament juridic diferit, ce are efect asupra regimului sancţionator aplicabil", se menţionează în motivare.

Citește și: Președintele PNL șterge pe jos cu Mihai Tudose! Cum l-a numit

Conform aceleiaşi surse, declararea neconstituţionalităţii sintagmei "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" înseamnă revenirea la soluţia adoptată de practica judiciară sub reglementarea Codului penal din 1969, în sensul "existenţei unei compatibilităţi limitate între infracţiunea continuată şi pluralitatea de subiecţi pasivi". Compatibilitatea urmează a fi reţinută de la caz la caz de instanţele judecătoreşti, în baza rolului constituţional al acestora de a asigura înfăptuirea justiţiei, arată CCR.

"Aşadar, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei 'şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv' din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, unitatea subiectului pasiv încetează să mai fie o condiţie esenţială a infracţiunii continuate şi redevine un simplu criteriu de stabilire a unităţii rezoluţiei infracţionale, lăsat la aprecierea organelor judiciare", mai precizează CCR.

Citește și: Ce diplome ar putea primi studenții după terminarea facultății? Iohannis se împotrivește

CCR a admis pe 30 mai, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor arti. 35 alin. (1) din Codul penal, constatând că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" este neconstituţională.

"În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că sintagma 'şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv' din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, care impune condiţia unităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunii continuate, creează discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de persoane care săvârşesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări", se arăta într-un comunicat de presă al CCR.

Citește și: STUDIU: Pandemia care afectează angajații români

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Tribunalului Arad - Secţia penală.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.