Premium
Digi24:
Dacă Michael Flynn, fostul consilier pentru securitate națională al președintelui american, ar fi avut o înțelegere secretă cu Moscova, de ce ar fi riscat diplomații de la Ambasada Rusiei la Washington să îl compromită vorbind cu el la telefon de mai multe ori în aceeași zi, în condițiile în care ambele părți știau că toate conversațiile erau ascultate? Nu era el prea valoros pentru a-l expune și a provoca, astfel, plecarea lui din Administrația Trump? Sunt două întrebări-cheie avute în vedere de analistul american George Friedman, în urma scandalului care a dus la demisia lui Flynn.
În scrisoarea de demisie, Michael Flynn a admis că nu l-a informat corespunzător pe vicepreședintele Mike Pence în legătură cu convorbirile avute cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kisliak, despre sancțiunule impuse Moscovei, iar presa americană a scris că s-a pus singur într-o postură în care putea fi șantajat.
„Flynn a fost ofițer de informații în Afganistan și Irak și, la un moment dat, șeful Agenției de Informații a Pentagonului. Flynn știe ce înseamnă serviciile secrete. Este o exagerare să se creadă că Flynn s-ar fi pus singur într-o postură în care să fie șantajat de ruși. Asta pentru că nu se poate, sub nici o formă, ca Flynn să nu fi știut că îi erau monitorizate convorbirile avute cu oficialii ruși sau cu alți oficiali guvernamentali străini”, explică George Friedman.
În opinia sa, Michael Flynn nu a avut o înțelegere secretă cu Moscova privind ridicarea sancțiunilor impuse ca urmare a implicării rușilor în procesul electoral din SUA. Flynn ar fi urmărit, de fapt, crearea unei coaliții americane împotriva grupării teroriste Stat Islamic (ISIS), obiectiv pentru îndeplinirea căruia era dispus să discute despre concesii. „Problema nu era că ar fi fost cumpărat de ruși, ci mai degrabă că, din cauza obsesiei sale – ISIS, nu a reușit să își informeze echipa în legătură cu ce vorbea cu rușii. Acest lucru este mult mai probabil decât încheierea unei înțelegeri secrete cu rușii, pentru că dacă ar fi făcut-o, rușii nu l-ar fi lăsat să sune de mai multe ori într-o singură zi. Ar fi fost mult prea valoros”, mai spune George Friedman.
„Adevărata problemă nu este că Flynn a vorbit cu rușii sau că a vizitat Moscova. Nu a existat o înțelegere secretă. Mai degrabă, adevărata problemă a fost că el a încercat o schimbare strategică radicală, respinsă de oficiali de rang înalt (secretarul de Stat, Rex Tillerson, și cel al Apărării, James Mattis, n.r.). Când au auzit ce făcea Flynn, s-au înfuriat. Altfel spus, Trump a stopat o încercare de a-i implica pe ruși în războiul cu ISIS”, conchide analistul american.
RFI:
Potrivit unui raport întocmit de Institutul Internațional pentru Studii Strategice din Londra, Beijing-ul a cheltuit anul trecut 145 de miliarde de dolari pentru Apărare. Este departe de ceea ce a alocat Statele Unite – un buget militar de patru ori mai mare. Dar, Rusia, a alocat doar 60 de miliarde de dolari, Arabia Saudită – 56 de miliarde de dolari, Marea Britanie – 52 de miliarde iar Franța – 47 de miliarde de dolari.
Fără oprire, China investește în capacitățile militare de decenii. Din 2012, cheltuielile alocate apărării au întrecut bugetele europene, constată Institutul Internațional pentru Studii Strategice. Ïn ultimii cinci ani, China a alocat bugete tot mai mari. Nicio altă țară de pe continentul asiatic nu a alocat sume atât de mari. Beijing-ul a investit imens în armata marină. Ca mărime se situează în prezent pe al doilea loc, după cea a Statelor Unite. Potrivit specialiștilor francezi, în patru ani, China s-a înarmat cu 80 de nave de război iar în acest an va lansa la apă un nou port-avion.
China este însă în faza în care contestă superioritatea tehnologică a Occidentului și inventeaza rachete nucleare tot mai sofisticate și drone supersonice.'Când China lansează un program de cercetare științifică, putem fi siguri că mai devreme sau mai târziu el va folosi domeniului militar', susține un specialist francez pentru RFI.
Acum să ținem cont și de testele realizate de partenerul Chinei: Coreea de Nord. Regimul de la Phenian anunța săptămâna aceasta că a testat cu succes un nou tip de rachetă balistică, încălcând astfel rezoluţiile ONU. Beijingul rămâne principalul aliat al regimului nord-coreean.
Ziarul Financiar:
Preţul gazelor ar putea creşte începând cu luna aprilie a acestui, majorare urmând a fi de până la 10%, a declarat, miercuri, preşedintele ANRE Niculae Havrileţ.
”În ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale, de la 1 aprilie va fi o modificare de preţ, pentru că Autoritatea calculează preţurile pentru consumatorul casnic de gaze naturale pe perioada aprilie al acestui an până în aprilie anul următor, pe an gazier. Vom avea şi procesul de finalizare a pieţei reglementate pentru gaze naturale şi există posibilitatea ca în acest sector să avem o ajustare în sensul creşterii preţurilor, dar nu considerăm că ar putea să fe de 10%, considerăm tot la nivelul a câtorva procente, până în 10%”, a declarat preşedintele ANRE.
Calcularea preţului este legată de liberalizarea piaţei de gaze naturale, pentru consumatorii casnici.
”De la 1 aprilie nu există un impact, pentru că oricum începe sezonul cald şi consumatorii casnici nu consumă până în luna noiembrie, deci este o perioadă de trecere de şase, şapte luni în care vom avea timp să vedem care este coşul de gaze naturale cel mai ieftin pentru consumatorul casnic”, a mai precizat Havrileţ.
Tot anul acesta s-ar putea mări şi preţul energiei electrice, însă reprezentanţii ANRE dau asigurări că nu va fi o creştere semnificativă. ”În ultimii 3 ani de zile, fiecare ajustare aducea un minus de 1-2%, a fost un trend de descreştere a preţurilor. Considerăm că va rămâne la acelaşi nivel sau va fi o ajustare tot de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ, care, totodată, a criticat declaraţiile făcute de reprezentanţi ai unor companii din domeniul energiei, conform cărora preţurile la energia electrică ar putea creşte.
National:
Iata ca, din nou, Ministerul de Interne tocmai ce sta pe un butoi cu pulbere gata sa explodeze in fiecare clipa. Si aceasta pentru ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, Corpul de control a finalizat de ceva vreme rapoartele incendiare cu privire la calcularea pensiilor in perioada in care trecerea la civilie a reprezentat o oferta de nerefuzat pentru mii de cadre ale MAI. Insa unii sefi se pare ca au stiut si s-au pregatit din timp pentru aceasta lasare la vatra. Astfel ca in ultimele luni de activitate acestia, alaturi de oamenii apropiati si-au pus la greu sporuri peste sporuri si ore suplimentare de ziceai ca nici nu mai dorm, doar pentru a-si „umfla” astfel veniturile si a-si creste implicit pensia cu procente considerabile.
Pe de alta parte insa, sunt si nenumarate alte cazuri in care proaspetii pensionari s-au trezit cu drepturile financiare „pierdute” pe drumul birocratic al hartogariei, ei cautandu-si acum dreptatea in instanta in procese pe care, cel mai probabil, Ministerul de Interne le va pierde pe banda rulanta. Insa cum si membrii Corpului de control nu prea se grabesc niciodata sa mute muntii din loc, ramane de vazut daca in cazul pensiilor „umflate” se va recurge la solutia „umana”, cea a rezolvarii pe cale administrativa, prin returnarea banilor despre care in urma anchetei interne s-a stabilit ca ar fi primiti nejustificativ.
Cum este cutuma si prin alte institutii. Sau se va baga „marfa proaspata” la DNA si va incepe din nou isteria audierilor a sute de cadre MAI, ceea ce va sifona si mai mult imaginea ministerului. Asa ca aproape nici nu mai stii cum o fi mai bine…
Ore suplimentare la greu
Se pare ca principala modalitate prin care s-a reusit cresterea venitului brut, undeva la limita legii, ce-i drept, a fost faptul ca pe perioada catorva luni nu s-ar mai fi acordat zile libere pentru orele suplimentare lucrate si s-a mers exclusiv pe varianta platii compensatorii a depasirii constante a programului normal de lucru. Si uite cum au rezultat sume frumusele, care s-au adaugat peste salarizarea de baza si alte sporuri. Astfel ca ofiterii superiori care au acceptat „oferta de nerefuzat” de a fi de acord cu „pensionarea de onoare” in plin proces de primenire a Ministerului de Interne au mai scos astfel 10-15 la suta in plus la pensie. Si tocmai aceste „ghidusii” cu pontajul au reprezentat obiectul valului de controale efectuate la diverse inspectorate generale subordonate de catre Corpul de control al MAI. Desigur, problema era oricum una delicata in minister, unde nenumarati angajati se opun recompensarii cu zile libere pentru orele suplimentare efectuate, preferand plata efectiva a acestora. Mai ales ca indicele financiar este unul mai mult decat favorabil si cateva miliaone aduse in plus acasa conteaza pentru ei. In schimb, sefii de structuri au ordinul „nescris” de a nu ceda acestor doleante si de a se arata generosi doar prin acordarea de zile libere. Iar faptul ca, luni de zile, la anumite structuri s-a dat cep la recompensa financiara nu a facut decat sa atraga atentia structurilor de control. Care, apoi, s-au apucat de numarat cuantumul orelor suplimentare cu care figureaza sute de ofiteri superiori.
