Premium
După mai mult de doi ani de la anexarea Crimeii de către Rusia şi începutul conflictului armat din estul separatist prorus al Ucrainei, nu se întrevede o soluţie pentru acest conflict ce a costat până în prezent peste 9.000 de vieţi, acordurile de pace de la Minsk fiind considerare literă moartă atât la Moscova cât şi la Kiev, se estimează într-un articol publicat miercuri de ediţia electronică a ziarului spaniol ABC.
În pofida încetării focului prevăzute în acordurile convenite la Minsk în februarie 2015, armistiţiul este încălcat zilnic. Nu avem lupte pe scară extinsă, dar acroşajele sunt cotidiene pe linia frontului ce separă trupele ucrainene de combatanţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Ultimul moment major de tensiune a survenit pe 10 august, când preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de o incursiune 'teroristă' în urma căreia doi soldaţi ruşi au fost ucişi în Crimeea. Cu patru zile înaintea acestei declaraţii, liderul provinciei separatiste Lugansk, Igor Plotniţki, a supravieţuit unui atentat pe care l-a pus pe seama agenţilor guvernului ucrainean. În replică, acesta din urmă a răspuns acuzându-l pe Putin că a provocat acel incident din Crimeea şi a anunţat punerea armatei ucrainene în stare de alertă pentru a fi pregătită în eventualitatea unei invazii ruse. Dar autorul articolului avansează argumente prin care susţine că este puţin probabil ca incidentul din Crimeea să fi fost provocat de ruşi. În opinia sa, pentru Moscova, făcând abstracţie de sancţiunile internaţionale, situaţia actuală este una ideală. Cu acest conflict îngheţat, la fel cum este cazul altor conflicte din spaţiul ex-sovietic, ursul rusesc îşi poate concentra atenţia pe Siria, iar în Ucraina se poate mulţumi deocamdată cu rolul descurajator al forţelor separatiştilor din Doneţk şi Lugansk, situaţie care ar putea conveni Moscovei ani de acum înainte.
În schimb, se apreciază în articol, într-o asemenea situaţie preşedintele ucrainean Petro Poroşenko poate fi mai degrabă cel interesat să agite apele, întrucât pe măsură ce trece timpul recuperarea teritoriilor pierdute de facto devine tot mai dificilă. Şi aceasta nu este singura problemă pentru liderul de la Kiev. Poroşenko se confruntă pe plan intern cu presiunea Blocului Opoziţiei, o formaţiune politică prorusă care avansează în sondaje, precum şi cu nemulţumirea crescândă a propriilor cetăţeni care observă incapacitatea politicienilor de a relansa o ţară a cărei economie stă pe linia de plutire doar datorită împrumuturilor FMI.
După cum relevă şi un raport elaborat recent de International Crisis Group, convingerea manifestată de cetăţenii ucraineni că guvernanţii lor sunt incompetenţi şi de o onestitate îndoielnică se extinde şi asupra trupelor desfăşurate în est. Dar cel mai rău lucru pentru Poroşenko este că această percepţie negativă este împărtăşită de liderii occidentali care-l susţin, dar care, deşi nu o recunosc public, s-au săturat să vadă cum fondurile generoase pe care le-au oferit pentru modernizarea Ucrainei dispar pe canalele unei administraţii ineficiente. În acest context a survenit şi apelul telefonic către Poroşenko al liderilor francez şi german, Francois Hollande şi Angela Merkel, la câteva zile după incidentul din Crimeea. Într-un comunicat comun difuzat după această discuţie, preşedintele Hollande şi cancelarul Merkel şi-au reiterat apelul privind soluţionarea diferendului legat de Crimeea prin mijloace paşnice şi în cadrul formatului Normandia, ce reuneşte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania.
Aşadar, concluzia autorului articolului este că redeschiderea frontului rusesc este ceea ce ar dori cel mai puţin Europa în această perioadă în care blocul comunitar este tulburat de alte probleme, respectiv Brexitul, refugiaţii şi terorismul jihadist, astfel că Ucraina va rămâne deocamdată un conflict îngheţat în 'congelatorul' lui Putin, anunţă Agerpres.
