Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ce se va întâmpla în Europa după Brexit-ul din Marea Britanie: Deciziile Germaniei și Franței

al-jazeera.com
brexit

Uniunea Europeană nu are un 'plan B' pentru eventualitatea în care britanicii vor vota la referendumul de pe 23 iunie în favoarea Brexitului (părăsirea blocului comunitar), dar pregătirile pentru ce va urma după această dată au început în culise la Bruxelles, în timp ce Parisul şi Berlinul iau în calcul o iniţiativă comună, comentează vineri AFP.

 

Indiferent care va fi deznodământul referendumului, el va aduce o schimbare în Uniunea Europeană, care va trebui să-şi regăsească o perspectivă după ce în ultimele luni şi-a ţinut răsuflarea şi a pus în aşteptare proiectele ce riscau să provoace nemulţumiri în rândul opiniei publice britanice şi să ofere argumente taberei pro-Brexit.

 

Potrivit unei surse britanice, reprezentanţi ai mai multor state europene, mai ales din Germania, Franţa şi Italia, s-au întâlnit discret luni la Bruxelles cu Martin Selmayr, influentul şef de cabinet al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru a pregăti demersurile ulterioare referendumului.

 

Totuşi, această sursă menţionează că la reuniune nu au fost 'discuţii pe fond asupra consecinţelor' referendumului, fiind abordată în special problema 'comunicării', adică ce vor spune unii sau alţii pe 24 iunie, conform Agerpres.

 

Întrebat despre existenţa unor reuniuni confidenţiale de acest fel, un purtător de cuvânt al guvernului german s-a limitat să spună: 'Nu pot să confirm, nici să infirm'. De altfel, este evident că diplomaţii şi funcţionarii europeni au primit ordin să fie discreţi, mai ales în faţa presei.

 

Dar prima reuniune oficială este deja înscrisă pe agendă, respectiv summitul celor 28 de şefi de stat sau de guvern din statele UE, programat pentru 28-29 iunie, şi la care cel mai probabil implicaţiile votului britanicilor va domina ordinea de zi.

 

Deocamdată Parisul şi Berlinul lucrează la o iniţiativă, după ce cuplul franco-german s-a arătat şters pe parcursul crizei existenţiale prin care blocul comunitar trece de ceva vreme. O sursă diplomatică la care face referire AFP afirmă că Germania şi Franţa discută un proiect comun, dar nu a oferit detalii.

 

'Ne trebuie un mesaj politic, o metodă, un calendar', a apreciat la rândul său un responsabil european, care susţine ideea unei iniţiative comune franco-germane şi pledează pentru 'un discurs politic care să privească valorile şi menirea istorică a Europei'. În opinia acestui responsabil, respectivul proiect franco-german va face referire la problemele securităţii, dar va aborda şi alte chestiuni, precum perspectivele oferite tinerilor, şi nu se va limita la zona euro.

 

Cadrul acestei iniţiative încă neclare ar putea fi evocat duminică la Verdun, unde Francois Hollande şi Angela Merkel se vor întâlni pentru a comemora o sută de ani de la cea mai sângeroasă bătălie din Primul Război Mondial.

 

Deşi toţi responsabilii se abţin să ofere informaţii, o sursă din cadrul Comisiei Europene a mărturisit totuşi că juriştilor executivului comunitar li s-a recomandat să nu-şi planifice vacanţe în luna iulie, având în vedere posibilitatea ca dosarul Brexit să aducă o vară fierbinte.

 

'Aud tot mai mulţi oameni spunând: OK să acceptăm specificităţile britanice, OK să ajutăm tabăra ce doreşte rămânerea în UE, dar dacă nu sunt mulţumiţi, nu au decât să plece', a declarat un responsabil al Partidului Popular European (PPE).

 

Premierul David Cameron a condiţionat susţinerea unui vot favorabil rămânerii în UE de acceptarea de către partenerii europeni a unor reforme menite să consolideze suveranitatea statelor blocului comunitar, în detrimentul actualei politici federaliste de adâncire a integrării europene.

 

El a cerut în special dreptul de suprimare temporară a ajutoarelor sociale pentru imigranţii noi veniţi din alte state ale UE, repatrierea unor atribuţii decizionale dinspre Comisia Europeană către statele membre şi renunţarea la principiul adoptării monedei euro de către toate statele blocului comunitar, ultima cerere având în vedere mai ales deconectarea City-ului (centrul financiar londonez) de regulile europene.

 

Conform acordului încheiat la Consiliul European din luna februarie, el a primit promisiunea că Marea Britanie va fi exceptată de la participarea la o 'Uniune tot mai strânsă'. Printre concesiile care i s-au mai făcut se numără şi posibilitatea ca Marea Britanie să suspende timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigranţii comunitari noi veniţi, această aşa-numită 'frână de urgenţă' putând fi aplicată într-un interval de cel mult şapte ani.

 

Deşi politicienii britanici eurosceptici, precum şi o parte a presei, i-au reproşat că a obţinut prea puţin, şeful executivului de la Londra s-a declarat mulţumit de acord şi desfăşoară în prezent o campanie activă pentru a-şi convinge concetăţenii să voteze pentru rămânerea în UE.

 

Dar atât tabăra lui Cameron, cât şi cea care doreşte părăsirea UE avansează fiecare previziuni apocaliptice dacă cealaltă va câştiga. Un raport al unei comisii transpartinice sintetizat vineri de agenţia DPA evidenţiază astfel de exagerări, cum ar fi ideea taberei ce sprijină rămânerea în UE şi care susţine că fiecare familie britanică va pierde 4.300 de lire sterline pe an dacă ţara iese din blocul comunitar, sau cea a taberei pro-Brexit care evaluează la 350 de milioane de lire sterline pe săptămână economia la bugetul Marii Britanii dacă nu se vor mai plăti obligaţiile către UE.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.