Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cei șapte ani secreți din viața generalului de carton Gabriel Oprea

oprea-unpr
  • ROMANIA LIBERA:

Viața dintre 1993 și 2000 a fostului vicepremier, dacă ar fi ecranizată, s-ar numi “Șapte ani în secret“.

Politicianul a vor­bit despre această perioadă numai când a fost obligat de dezvăluiri de presă. Și, când a făcut-o, a fost laconic și a cosmetizat realitatea. România liberă vă prezintă faptele neromanțate din cei șapte ani în secret ai generalului de carton. Astăzi, infama poveste a transformării căpitanului Oprea în lacheul lui Miron Cozma, cel supranumit „Luceafărul huilei“.

Cariera generalului Gabriel Oprea e stâns legată de anii de glorie ai lui Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului. Întâmplător sau nu, politicianul care era aproape să devină premier a ajuns „aghiotantul“ lui Miron Cozma în anul 1993, după ce a fost recomandat de avocatul Ion Neagu, care îl considera atunci pe Gabriel Oprea „un tânăr de perspectivă“.

Într-un interviu acordat „României libere“, Miron Cozma a declarat despre politician că era un tip ordonat și un bun executant al ordinelor primite direct. Tocmai de aceea l-ar fi luat cu el în Anglia, la Campionatul European de Fotbal. Dar și pentru că nu avea cine să-i care geanta.

Acum, crede că Oprea a fost „plantat“ lângă el de servicii­le secrete, la cererea lui Ion Iliescu. Public, însă, Ministerul Apărării Naționale susține că, în perioada 1993-2000, Gabriel Oprea nu a fost angajatul ministerului.

Petru Zoltan: Cum a ajuns Gabriel Oprea să lucreze pentru dvs.?

Miron Cozma: Minerii m-au ales președinte al Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului. Atunci, după 1990, liga avea foarte mulți bani și am zis că trebuie să învăț finanțe și legea.

Profesor pe lege mi-a fost avocatul Ion Neagu, iar pe finanțe l-am avut pe viceguvernatorul BNR Vlad Soare. În 1993, m-a chemat profesorul Ion Neagu la el. Am rămas un pic surprins când m-a chemat. M-am dus la el și era acolo unul. Mi-a spus că e un tânăr de perspectivă și dacă pot să îl ajut. Era vorba despre Gabriel Oprea.

L-am întrebat pe Oprea dacă îi place fotbalul și dacă vrea să se ocupe de fotbal. A zis că da. Atunci, l-am angajat vicepreședinte la Jiul Petroșani.

Trebuia să se ocupe de relația clubului de fotbal cu Liga și Federația Română de Fotbal.

Dar de unde îl știați pe profesorul Ion Neagu?

MC: La un moment dat, am intrat într-o relație cu sindicatele și discutam cu Victor Ciorbea și  Miron Mitrea. Într-o discuție cu ei, le-am spus să îmi recomande pe cineva pe legislație. L-au recomandat pe profesorul Ion Neagu, pe care ei îl considerau cel mai bun pe Drept. Așa că m-am dus la Neagu și l-am rugat să mă ajute.

Pe viceguvernatorul Soare cine l-a recomandat?

M.C.: Pe ăla... neamurile lui. Avea neamuri în Valea Jiului.

Cât timp a lucrat Gabriel Oprea la club?

M.C.: Din 1993 până pe 10 ianuarie 1997, atunci când m-au arestat. Oprea era foarte disciplinat. A executat toate ordinele pe care i le-am dat. Nu știu ce salariu avea. Cert este că, pe lângă salariu, toată lumea primea primă pentru o victorie. 3.500 de mărci pentru o victorie în deplasare și 1.500 de mărci pentru o victorie acasă. Erau patru meciuri pe lună. Îi dai seama câți bani lua?

Dar Oprea spunea că s-a asociat cu Iordănescu în 1993.

M.C.: Pe dracu‘! Anghel Iordănescu minte și el. Mă enervează. Mai e și pocăit. Am poze, înțelegi? În 1995, când am promovat cu Jiul, am vrut să îl pun pe Iordănescu președinte la Federația Română de Fotbal. Și datorită lui Gabi Oprea, pentru că erau prieteni. Da! Făcusem chiar un puci cu Oprea, cu Marcel Pușcaș, cu Sechelariu, cu Pinalti, cu Jean Pădureanu. Ne săturasem de Mircea Sandu și Mitică Dragomir.

Ce s-a întâmplat cu Oprea după 1997?

M.C.: Nu știu, nu a mai lucrat pentru mine. Nu îl simpatizez pe Gabi Oprea. Îți spun un singur motiv: eu l-am ajutat pe el atunci (în 1993 – n.r.), i-am dat o pâine să mănânce, dar, după ce am fost arestat, nimeni nu mi-a ajutat familia. M-a ajutat un om de la Timișoara, care a angajat-o pe prima mea nevastă, Dana, și i-a dat un salariu. Toți ăștia pe care i-am ajutat ani de zile și au făcut o grămadă de bani datorită mie nu mi-au ajutat familia, nimeni. Absolut nimeni.

Nici Oprea?

M.C: Deloc. Nu mi-a dat un leu. Și, vorba aceea, ajunsese să aibă o grămadă de bani. A făcut o grămadă de bani datorită mie.

Sunt niște înregistrări video cu dumneavoastră și Gabriel Oprea.

M.C.: Imaginile apărute sunt de când am promovat cu Jiul în prima divizie (în 1996 – n.r.). Și nu îți ascund că noi aveam, printre alte lucruri, și fotbal-tenis. Se­diul Federației Române de Fotbal-Tenis era la „Doi Cocoși“. Patronul de acolo, Gioni Săndulescu, era președinte. Jucam tenis acolo cu Gabi, cu Cataramă, mai venea și Țiți Dumitriu. L-am bătut și pe Lăcătuș la fotbal-tenis. Mai făceam și acolo chefuri după meciuri, că doar era restaurant. Mai mâncam, am și poze când ne cântau artiștii...

Tu nu ai văzut ce disciplinat era Gabi Oprea la „Jiul“? Cum vine să îmi deschidă ușa, cum vine cu mine? Cum mă așteaptă în vestiar? Din punctul ăsta de vedere, a fost disciplinat. Adevărul e că tot ce îi spuneam era ordin pentru el. Știai că în 1996 l-am luat cu mine la Campio­natul European de Fotbal din Anglia? Asta nu spune.

De ce?

M.C.: Păi, nu trebuia să îmi care și mie cineva bagajele? Ce dracu‘? L-am luat cu mine și în Austria, la Federația Internațională de Fotbal-Tenis.

Cum vă explicați că Oprea a fost avansat în grad în 1996, în rezervă?

M.C.: E posibil să fi fost plantat lângă mine de serviciile secrete. Pentru că, atunci când m-au arestat pe mine, în 10 ianuarie 1997, avocatul meu era Ion Neagu. Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului i-a dat lui Neagu, pentru cercetarea penală, 750 de milioane lei vechi (peste 100.000 de dolari americani la cursul mediu BNR din 1997 – n.r.), după aia nu a mai vrut să mă apere. Or, el se pare că a fost chemat de Ion Iliescu. Tovarășul Iliescu i-a interzis să mă apere pe mine. De asta fac eu o corelație, probabil că Iliescu l-a băgat pe Ion Neagu la înaintare pentru că știa că suntem în relații bune, pentru ca să mi-l recomande pe Oprea.

Cum adică, Neagu a acceptat să fie avocatul meu și pe urmă păstrează un leu și restul banilor îi returnează la ligă? După aia am aflat de ce. L-am întrebat în 1998, când am ieșit din pușcărie, și nu a vrut să răspundă direct. Dar l-am întrebat dacă din cauza lui Iliescu și nu a mai zis nimic.

  • RFI:

Preşedintele Franţei a anunţat joi că nu va candida la un nou mandat în 2017. O decizie neaşteptată şi o premieră în istoria celei de-a 5-a Republici franceze. Totodată, François Hollande va rămâne în anale drept cel mai nepopular şef de stat francez. Lucru care nu l-a împiedicat joi seara să schiţeze un bilanţ pozitiv al mandatului său. Care-i adevărul, ce lasă în urma sa preşedintele Hollande?

In intervenţia sa de joi, François Hollande a reamintit principalele sale reuşite. Mai întâi, conturile publice care, spune el, se apropie de criteriile europene cu excepţia datoriei. Criterii ce vor fi însă atinse, eventual, de abia în 2017 când inţial data limită era 2013… Datoria ţării în schimb va depăşi 100% din PIB în 2018, anunţă OCDE - Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică. Conturile Securităţii sociale - asigurările de sănătate - sunt ele însă echilibrate. In fine, pe plan ecologic, Hollande a reamintit succesul acordului de la Paris obţinut anul trecut la COP21.

Pe plan economic, preşedintele socialist a reuşit să reducă taxele întreprinderilor, a impus aşa-zisul pact de responsabilitate şi reforma controversată a codului muncii în ciuda numeroaselor manifestaţii şi proteste ale aripii stânge a partidului său.

Pe plan extern, sub preşedinţia lui François Hollande armata franceză a intervenit sau mai intervine în Mali, în Irak şi în Siria.

Ce a regretat François Hollande în intervenţia sa de joi a fost polemica legată de propunerea de a retrage cetăţenia franceză autorilor de acte teroriste. Si, evident, faptul că nu a reuşit să diminueze rata şomajului cu toate că primele rezultate în acest sens încep să se facă simţite, cert cu întârziere. Reamintim că Hollande îşi condiţionase candidatura la un nou mandat de o scădere semnificativă a şomajului.

Ce-şi mai poate reproşa liderul de la Paris este o strategie de comunicare dezastroasă. Afacerea Leonarda, fetiţa romă din Kosovo, expulzată de Franţa în 2013 a fost început sfârşitului. Au apărut apoi revelaţiile privind viaţa privată a lui Hollande, fotografii nedemne de un preşedinte în presa de scandal, despărţirea sa de Valérie Trierweiller iar de curând o serie de confidenţe publicate într-o carte de dialoguri semnată de doi jurnalişti.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.