Premium
Noul pachet de legi pe justiție, inițiat de Florin Iordache și susținut de către PSD, a născut deja reacții puternice din partea magistraților, cea mai dură fiind reacția Laurei Codruța Kovesi, care spunea că aceste modificări, dacă vor trece, vor impune controlul politic asupra justiției, iar anchetele DNA se vor realiza doar la comanda Guvernului, prin ordinul ministrului Justiției.
Citește și: Kovesi, reacție FURIBUNDĂ împotriva legilor justiției: riscăm să avem doar anchetele dorite de Guvern
Cu siguranță că unul dintre articolele care va genera discuții uriașe este cel legat de posibilitatea președintelui de a refuza o singură dată revocarea din funcție a unui procuror. Practic, dacă ministrul Justiției, cel care are atribuții în acest sens, ar decide revocarea Laurei Codruța Kovesi, iar președintele ar refuza, același ministru al Justiției poate reveni cu solicitarea, iar în a doua situație președintele nu mai poate refuza. Mai mult președintele este obligat să prezinte public motivele refuzului.
Cu un impact politic mai scăzut, dar foarte importantă pentru sistem este și prevederea conform căreia președintele poate refuza numirea în funcție a unui nou procuror sau judecător, o singură dată, motivat.
Pentru cei auditori de justiție (studenții de la facultățile de drept n.r.) intervine o nouă problemă. Dacă nu reușesc să promoveze examenul de definitivat, atunci vor fi obligați să restituie taxele de școlarizare.
Sancțiuni pentru magistrați
Una dintre caracteristicile generale ale noului pachet de legi pe justiție este că aduce sancțiuni pentru magistrați. În primul rând, statul va fi obligat să se îndrepte împotriva judecătorului sau procurorului care a luat o decizie greșită, iar dacă cetățeanul a obținut plata unui prejudiciu în instanță, Ministerul de Finanțe va acoperi inițial suma, iar apoi, pentru recuperare se va îndrepta împotriva procurorului sau judecătorului.
De asemenea, se definește reaua credință sau grava neglijență a magistraților, adică infracțiunile pentru care pot plăti inclusiv daune financiare.
Odată cu noul pachet de legi apare și un fel de DNA al magistraților, instituția numită Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor Comise de Judecători și Procurori.
Controversa legată de Inspecția Judiciară este rezolvată, prin acest nou proiect. Inspecția este separată de CSM și apare un așa numit Consiliu de Integritate pentru procurori și judecători.
Se subliniază, mai puternic de această dată, dreptul și obligația ministrului Justiției de a impune un control asupra procurorilor.
În fine, se instituie obligația judecătorilor de a redacta motivările sentințelor în maxim 30 de zile, cu drept de prelungire încă 30 de zile, dar de fiecare dată motivat. Cel mai cunoscut caz în care judecătorii au întârziat redactarea motivării este cel al lui Liviu Dragnea, în cazul Dosarului Referendumul. Dragnea ar fi dorit să atace decizia judecătorilor la CEDO, însă nu putea pentru că nu avea motivarea, în același timp, perioada în care poate ataca la CEDO este de șase luni. Liderul PSD acuza judecătorii că intenționat au prelungit redactarea motivării, iar în noul pachet de legi această situație este reglementată.
