Premium
După campania furibundă de epurare a aproximativ 60 000 de magistrați, profesori și membri ai armatei, autoritățile din Turcia au realizat o serie de noi mutări, atât pe plan intern cât și internațional.
Luni, președintele Recep Tayyip Erdogan i-a acuzat pe liderii europeni de nerespectarea angajamentelor financiare pentru refugiații sirieni. Acesta susține că Turcia a cheltuit până în acum 12 miliarde de dolari, dintre care aproximativ 3 miliarde ar fi trebuit suportate de către Uniunea Europeană. Până în acest moment, Uniunea a oferit doar un ajutor simbolic, între unul și două milioane de euro, a mai declarat președintele Erdogan.
Aflată în relații tensionate cu țările occidentale, Turcia lucrează la îmbunătățirea situației diplomatice cu Rusia. Ministrul turc al Externelor, Mevlut Cavusoglu, a transmis o serie de mulțumiri autorităților rusești, în special președintelui Vladimir Putin, pentru sprijinul necondiționat din timpul tentativei de lovitură de stat.
Ministrul Externelor din Turcia a anunțat de asemenea că o întâlnire între președinții Erdogan și Putin va urma să aibă loc la mijlocul lunii august, la Moscova, aceasta fiind prima întrevedere între cei doi, de la doborârea unui avion de vânătoare rusesc de către armata turcă, incident petrecut cu 8 luni în urmă.
Pe plan intern, autoritățile din Turcia se pregătesc de schimbarea Constituției. Prim-ministrul Binali Yildirim a declarat că toate partidele principale, de la putere și din opoziție, sunt dispuse să înceapă să lucreze la o nouă Constituție. Decizia a fost luată în urma unei întâlniri dintre președintele Erdogan și doi reprezentanți ai opoziției.
Fiind întrebat despre reintroducerea pedepsei cu moartea, decizie despre care s-a tot discutat după eșuarea loviturii de stat, președintele Erdogan a surprins, declarând că poporul își dorește reintroducerea pedepsei capitale, iar guvernul trebuie să asculte ceea ce spune poporul. Nu în ultimul rând, președintele turc susține că în lume, doar Europa și țările membre UE nu dispun de pedeapsa cu moartea.
Astfel, avem câteva indicii despre pașii următori pe care Turcia îi va face la nivel internațional. De exemplu, pedeapsa cu moartea fusese abolită în această țară în anul 2004, ca urmare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Discutarea despre reintroducerea acesteia în legalitate complică și mai mult relațiile Turciei cu lumea occidentală, făcând ca ideea de aderare a Turciei la UE să fie doar un ideal îndepărtat, pe care Erdogan pare să se fi săturat să încerce să îl atingă. De asemenea, scuzele prezentate de Erdogan Rusiei, pentru doborârea avionului de vânătoare, urmate de o serie de declarații pozitive între cei doi lideri supremi și de întâlnirea stabilită la mijlocul lunii august între aceștia, ne oferă premisele unor schimbări radicale a relațiilor diplomatice din zonă.
Cea mai mare necunoscută este reprezentată de viitorul comunicării dintre Turcia și SUA. Neînțelegerile privind extrădarea clericului Fethullah Gulen, pentru care americanii au cerut dovezi clare ale implicării în tentativa de lovitură de stat, au dus la avertismente dure din partea oficialilor turci, care au declarat că orice țară îl sprijină pe Gulen va fi considerată în război cu Turcia, iar acest gen de declarații poate deveni și mai dur, pe fondul apropierii viitoare a relațiilor dintre Turcia și Rusia.
