stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Cine va fi adevăratul câștigător al alegerilor din Germania? Temeri mari de ascensiune în forță a naționaliștilor

merkel

Alegătorii germani se prezintă duminică la secţiile de votare pentru a-şi desemna reprezentanţii în parlamentul federal, favorit în acest scrutin fiind blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU), relatează AFP. Creştin-democrata Angela Merkel, favorită pentru un nou mandat de cancelar, şi rivalul său social-democrat Martin Schulz au încercat pe ultima sută de metri a campaniei electorale să îşi mobilizeze susţinătorii şi să îi convingă pe indecişi, pe fondul ascensiunii extremei-drepte.

Citește și: Ce de bani! Ce salariu impresionant are șefa Vodafone România și ce „primă” de instalare a primit

Deşi conservatorii au în continuare un avantaj lejer în faţa social-democraţilor, ultimele sondaje oferă în acelaşi timp şi motive de îngrijorare. Blocul conservator CDU-CSU este creditat cu 36% din intenţiile de vot, conform unui sondaj al postului de televiziune ZDF publicat joi seară, şi s-ar putea apropia de al doilea cel mai slab scor electoral al său - 35,1% în 1998. Martin Schulz vrea să vadă în această erodare "o schimbare de ultim minut" legată de "o uriaşă îngrijorare" a populaţiei.

Citește și: A murit cea mai bogată femeie de pe planetă! Cine i-a luat „COROANA”

Însă fostul preşedinte al Parlamentului European este departe de a profita de acest lucru. Social-democraţii sunt creditaţi numai cu 21,5% în sondaje, un scor fără precedent în istoria celui mai vechi partid din Germania. Formaţiunea populistă de dreapta 'Alternativa pentru Germania' (AfD) realizează ascensiunea cea mai clară pe final de campanie, situându-se la 11% în intenţiile de vot. Alte sondaje o plasează chiar mai sus.

Fidelă stilului său, Merkel, care conduce ţara de 12 ani, nu a propus nimic concret. Ea a reiterat mesajul asigurator al unei Germanii "unde este bine să trăieşti", la adăpost de riscuri externe simbolizate de Donald Trump sau Brexit. Rivalul său social-democrat a eşuat în a convinge, denunţând injustiţiile sociale într-o ţară în plină creştere economică, unde şomajul este la cel mai scăzut nivel de după reunificare. Perspectiva intrării dreptei naţionaliste în Camera Inferioară a Parlamentului, primul partid de acest tip care ar ajunge în legislativ după 1945, este de asemenea la originea unei ultime polemici înainte de vot. Mâna dreaptă a Angelei Merkel la cancelarie, Peter Altmaier, a atras numeroase critici, inclusiv în propria tabără, declarând că este mai bine să te abţii decât să votezi cu AfD. Ministrul social-democrat al afacerilor externe, Sigmar Gabriel, a spus că este vorba de o 'capitulare' a CDU 'în faţa populismului de dreapta'.

Citeşte şi: TEROARE în Franţa: Sute de persoane evacuate după descoperirea unei maşini cu cinci butelii de gaz

Singurul mijloc de a bloca AfD "este de a vota pentru partide care se simt 100% legate de legea noastră fundamentală", declara joi cancelarul la postul public de radio german. Angela Merkel a exclus orice alianţă la guvernare cu vreo formaţiune extremistă: AfD, dar şi stânga radicală, care îşi dispută în prezent a treia poziţie în sondaje. Pe hârtie, opţiunea cea mai simplă, şi sinonimă cu continuitatea în politica germană, ar fi reluarea unei mari coaliţii cu social-democraţii. Însă SPD, în plină criză, ar putea de această dată să aleagă să se refacă printr-o cură de opoziţie. Altă posibilitate pentru cancelar ar fi o alianţă cu partidul liberal FDP, pe cale de a reveni în Bundestag după ce a fost respins în 2013, şi cu Verzii. Însă o coaliţie de doar două partide, cu una din aceste mici formaţiuni, pare imposibilă, date fiind sondajele.

Divergenţele între ecologişti şi liberali privind viitorul diesel sau imigraţia s-ar putea dovedi totuşi complicat de gestionat. Iar carismaticul lider al FDP, Christian Lindner (38 de ani), care se opune ferm, printre altele, propunerilor Franţei de reformă a zonei euro, se anunţă un partener complicat pentru Angela Merkel. Partidul său revendică deja Ministerul Finanţelor, pe care CDU vrea să îl lase în continuare în mâinile lui Wolfgang Schäuble (75 ani), fidel cancelarului.

Alegerile parlamentare de duminică în Germania se desfăşoară în conformitate cu un sistem complex de votare care combină votul direct uninominal într-un singur tur de scrutin cu principiul proporţional, relatează AFP. Germania este o democraţie parlamentară unde cancelarul este ales de deputaţii Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, în urma alegerilor parlamentare. Fiecare dintre cei 61,5 milioane de alegători dispune de două voturi pentru a-i alege pe deputaţi, al căror număr a fost stabilit la un minim de 598. Numărul exact va fi cunoscut numai după terminarea scrutinului.

Jumătate din locuri (299) sunt atribuite printr-un scrutin uninominal direct la nivel de circumscripţii. Candidatul care se clasează pe primul loc, chiar dacă nu întruneşte 50%, este ales. Aceasta favorizează în mod tradiţional partidele mari, cele mai mici neavând decât foarte puţini deputaţi aleşi în mod direct. Dar alegătorii dispun de un al doilea vot, pe care trebuie să-l atribuie unei liste a partidelor în fiecare land. Aici intervine sistemul proporţional, instituit sub influenţa aliaţilor după război pentru a evita o revenire a totalitarismului, cu un prag minim de 5% din voturi pentru a intra în Bundestag. Alegătorul poate vota de două ori pentru acelaşi partid sau poate să-şi diferenţieze alegerea. Germanii optează deseori pentru această ultimă opţiune, deoarece sunt obişnuiţi să fie guvernaţi de coaliţii din cauza sistemului proporţional şi încearcă să le influenţeze componenţa.

Cel de-al doilea vot este foarte important: scorul obţinut de fiecare partid în fiecare land va determina, de fapt, în mare parte numărul aleşilor trimişi în final în Bundestag, printr-o metodă de calcul complicată. Dacă un partid obţine, de exemplu, într-un land dat (sau, în cele din urmă, la nivel naţional) 30% din sufragii la votul proporţional, el va avea dreptul la 30% din toate locurile disputate. În acest stadiu, două cazuri sunt posibile: dacă numărul reprezentanţilor aleşi direct prin vot majoritar reprezintă un total sub acest prag de 30%, el este completat cu aleşii din lista regională. Dacă în schimb acesta este superior scorului proporţional (ceea ce este din ce în ce mai mult cazul celor două partide majore, conservatorii şi social-democraţii) aceste locuri suplimentare directe rămân şi, prin urmare, cresc în mod mecanic numărul total al deputaţilor în Bundestag, conform Agerpres.

De altfel, Curtea Constituţională germană a impus o reechilibrare sub forma unei atribuiri de locuri suplimentare, de asemenea, partidelor mici pentru a păstra dimensiunea proporţională a scrutinului. Numărul final al aleşilor a crescut astfel de la scrutin la scrutin în ultima perioadă şi a ajuns la 630 de deputaţi în Bundestagul aflat la final de mandat şi ar putea să ajungă, conform unor previziuni, într-o zi la 700. Toate tentativele de a plafona acest număr au eşuat.


CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.