Premium
CNA participă joi, 30 iunie, la o întâlnire cu membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru a discuta despre protecţia imaginii pesoanelor în stare de arest, având în vedere Decizia CEDO din 9 iunie 2016 (cazul Popovi vs. Bulgaria).
Valentin Jucan este cel care a solicitat colegilor săi din Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) sesizarea CSM cu privire la Decizia CEDO din 9 iunie 2016 - cazul Popovi vs. Bulgaria. Propunerea a fost discutată şi aprobată în cadrul şedinţei de marţi, 14 iunie.
Percheziții, în această dimineață, la CET Govora
De asemenea, el a menţionat atunci că articolul 42, alineatul 1 din Codul de reglemetare a conţinutului audiovizual este "aproape imposibil de aplicat", argumentând astfel: "În regimul live nu poţi cere acordul. S-a filmat, s-a transmis. Radiodifuzorii, de cele mai multe ori, blurează mâinile şi cătuşele, dar imaginea persoanei trebuie protejată, nu cea a cătuşelor".
Cât câștigă vedeta Antenei 3, Oana Stancu: Suma este FABULOASĂ
Articolul 42(1) din Cod precizează că "Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere sau arest, fără acordul acestora". Potrivit sesizării lui Jucan, în data de 9 iunie Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO, a publicat decizia în cazul Popovi vs. Bulgaria, relatează Mediafax.
Textul integral al hotărârii Curţii este disponibil în limba franceză AICI:
DECIZIE CEDO PRIVIND ARESTAREA INALTILOR FUNCTIONARI
ISIS a publicat harta TERORII: Care sunt zonele cu risc MAXIM de atac
Fondul cauzei se constituie în sesizarea Curţii faţă de practicile judiciare prin care persoane aflate în stare de reţinere ajung să fie prezentate publicului, prin intermediul televiziunilor, într-o manieră excesivă. Astfel, după analizarea faptelor, Curtea a apreciat faptul că au fost încălcare drepturi fundamentale ale omului, statuate prin Convenţie: articolul 3, referitor la interzicerea torturii („Nimeni nu poate supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante), articolul 6.2 („Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită) şi articolul 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie („1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. 2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”).
Peste 50 de ARME descoperite la un hotel de lux din București
Mircea Băsescu vrea să fie eliberat. Cu ce problemă s-a prezentat la Curtea Constituțională
Bugetarii vor avea mai multe zile libere: Proiectul revoluţionar al unui deputat
