Premium
În urmă cu o săptămână, guvernul a lansat, cu surle și trâmbițe, „Comisia de Tăiat Hârtii”, o inițiativă a consilierului de stat Cristian Ghinea care a fost transformată în proiect asumat de Cancelaria Primului-ministru și de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, prin care toți cei exasperați de birocrația excesivă sunt invitați să-și verse năduful pe o platformă online, la adresa maisimplu.gov.ro,
„Prin această platformă vrem să identificăm, prin reacția cetățenilor, acele lucruri care pot fi simplificate, iar efortul de a reduce birocrația trebuie făcut în interiorul ministerelor”, spunea premierul Dacian Cioloș, iar dna ministru Violeta Alexandru puncta că prin acest demers „li se cere autorităților să simplifice furnizarea de servicii publice prin reducerea birocrației”. În fine, șeful cancelariei primului-ministru, Dragoș Tudorache sublinia faptul că această inițiativă se adresează nu numai cetățenilor și mediului de afaceri, ci „administrației însăși, prin reducerea traseelor și documentelor în interiorul unui minister sau între ministere”.
În acest timp, în lumea reală, traficul dă mari bătăi de cap șoferilor, și nu numai atât, sunt zone în care le pune viața în pericol. O astfel de zonă se află pe Șoseaua de Centură a Municipiului București în locul unde se poate face la stânga spre Tunari, manevră care la orele de vârf poate fi lejer încadrată la cascadorii. Am adresat luna trecută o interpelare comună pe această temă miniștrilor de Interne respectiv al Transporturilor, la care tocmai am primit răspuns.
„Având în vedere valorile ridicate ale traficului rutier pe Centura București, poliția rutieră a procedat la informarea administratorului drumului național, solicitând identificarea unei soluții pentru construirea unui sens giratoriu”, se spune în adresa semnată de dl ministru Tobă.
Numai că, de la dl ministru Costescu aflăm că soluția a fost identificată din 2014, când a fost semnat contractul de proiectare. Apoi, timp de aproape doi ani s-a lucrat intens pentru obținerea a 3 avize de la Consiliile Tehnico Economice din Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, CNADNR și Ministerul Transporturilor. Pe 3 februarie 2016, să vedeți coincidență, la doar 2 zile de la interpelarea mea, a fost semnat Ordinul Ministrului Transporturilor prin care erau aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului respectiv.
Mândră că am contribuit decisiv la rezolvarea unei probleme arzătoare, am citit mai departe răspunsul ministrului Costescu: „În primul semestru al anului 2016 se va promova proiectul de Hotărâre a Guvernului de aprobare a amplasamentului și declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată afectate de realizare lucrărilor”. De ce e nevoie de un termen atât de lax, de până la 4 luni, pentru redactarea unei HG? Greu de spus.
Dar surprizele nu se opresc aici. Citim în continuare: „Documentațiile necesare promovării acestui proiect au fost întocmite în 2015. În conformitate cu prevederile legii 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, stabilirea despăgubirilor se realizează cu respectarea expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Din acest motiv este necesară revizuirea raportului de evaluare la nivelul anului 2016”. Ceea ce nu ni se mai spune cât poate dura.
Finalul este apoteotic: „După asigurarea finanțării (cel mai devreme la prima rectificare bugetară, obiectivul nefiind prins în bugetul pe 2016 din cauză că au expirat rapoartele de evaluare), se vor elabora documentațiile tehnice fazele proiect tehnic și detalii de execuții, urmate de execuția lucrărilor”. Probabil prin 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri, vom rezolva și problema centurii Marelui Oraș.
Vorba campaniei de imagine tehnocrată, guvernăm mai simplu, nu?
