Condamnările la CEDO au costat România peste 55 de milioane de euro în ultimii 20 de ani

Autor:

Publicat: 26/05/2015 23:22

Actualizat: 27/05/2015 06:42

Romania Libera:

România nu a fost până acum țara în care politicienii să-şi impună punctul de vedere pe Facebook sau prin adevăruri spuse şi mesaje transmise în cărțile de memorii. Iohannis pare că se simte mai confortabil în fața mesei de scris (deşi nu-l dă talentul afară din casă), decât la pupitrul Administrației prezidențiale. În esență, asta nu înseamnă nici că e bine, nici că e rău. Întrebarea fundamentală este dacă va fi în stare actualul preşedinte să nu-i dezamăgească pe cei care l-au votat, dar este mult prea devreme pentru a da un răspuns la această întrebare. Din punct de vedere al relației cu alegătorii, mandatul lui Iohannis poate fi însă un experiment. Riscant, ar putea zice unii. Dar riscul pentru propria carieră pare a fi asumat de preşedinte, după cum o spune chiar el în carte: „La acest nivel al politicii, nu există perioade de grație. Ori rezişti, ori mori“. Întrebarea este dacă s-a gândit şi la ce riscăm noi, oamenii din această țară, dacă mandatul său va fi un eşec.

RFI:

Amenzile plătite de România în contul erorilor judiciare confirmate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se ridică la milioane de euro. În perioada 1994-2014, România a fost obligată la plata sumei totale de 55 de milioane de euro, din care doar 3 milioane de euro în urma înțelegerilor amiabil încheiate și aproape 52 de milioane, în urma unor hotărâri de condamnare ale Curții. Acest lucru a însemnat obligarea statului român la plata unor daune materiale în valoare totală de peste 45 de milioane de euro, a unor daune morale de aproape 5 milioane de euro, precum și a unor cheltuieli de judecată în sumă totală de 845 de mii de euro. Lucrurile însă riscă să nu se oprească aici câtă vreme la 1 ianuarie 2015 pe rolul instanței de la Strasbourg erau înregistrate aproximativ 69.900 de plângeri dintre care 3400 împotriva Romîniei care ajunge astfel pe poziţia a cincea în topul ţărilor cu cele mai multe sesizări : Ucraina, Italia, Rusia și Turcia.

Ziarul Financiar:

În zece ani, şase “campioni” industriali francezi, printre care Alstom, Arcelor, Areva şi Lafarge, au dispărut din clasamentul celor mai mari 500 de companii ale lumii. Alcatel-Lucent, proprietarul legendarelor Bell Labs, unde s-au născut tranzistorii, celulele fotoelectrice şi laserul, a devenit doar un nume în portofoliul companiei finlandeze Nokia, ea însăşi devenită o fantomă fără nume în colecţia de trofee a Microsoft. Capitalismul Franţei, una dintre cele mai mari economii europene şi un stâlp de rezistenţă al zonei euro, dă impresia că se năruie, sau cel puţin că evoluează într-o direcţie îngrijorătoare. Într-un articol intitulat “Modelul de capitalism francez de negăsit”, Laurent Flallo, editorialist al publicaţiei franceze Les Échos, ilustrează un portret sumbru al industriei fraceze. Les Échos este un ziar liberal, una dintre cele mai mari publicaţii economice şi financiare din Franţa. Oscilând între libertate totală şi tentaţiile reformelor colbertiste, prin care în secolul al XVII-lea Franţa regelui Ludovic al XIV-lea, celebrul Rege Soare, a devenit o economie modernă puternic controlată de stat, Franţa nu a reuşit în ultimii 30 de ani să-şi găsească drumul. Iar Franţa este pedepsită pentru ezitările sale prin pierderea campionilor naţionali, scrie Flallo.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!