stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Consecinţele politice ale momentului DNA-Oprea

criza politic

Adevarul:

Acum există probabilitatea, consecinţă şi a potenţialei dezordini şi „demilitarizări” a UNPR, ca PSD să fie singurul partid care să se opună alegerilor în două tururi, ceea ce va izola social-democraţii pe scena politică şi-i va obliga fie să cedeze, fie să recurgă la gesturi extreme.Faptul că urma să explodeze dosarul coloanelor oficiale nu era un secret pentru nimeni, odată ce procurorii au început audierile la finalul anului trecut. Acum că informaţia este publică, merită totuşi urmărite şi câteva dintre consecinţele politice ale acestui episod.
1. Votul în două tururi de scrutin, şanse mai mari ca niciodată - Deşi nu era în interesul UNPR (realist vorbind, obiectivul electoral e conservarea, nu expansiunea), votul în două tururi de scrutin s-ar putea să aibă acum şanse mai mari ca niciodată să întrunească o majoritate în Parlament, în condiţiile în care punerea sub acuzare a liderului partidului trezeşte foarte multe semne de întrebare celor care, unul câte unul, s-au alăturat progresiştilor în ultimii ani...
2. PSD păstrează un ascendent suplimentar asupra UNPR - Vestea DNA aruncă şi mai tare UNPR în braţele PSD, ca unică soluţie practică. PSD păstrează ascendentul asupra UNPR pe care l-a câştigat în momentul în care Victor Ponta şi-a dat demisia, dar Gabriel Oprea nu. Acest lucru poate părea că nu înseamnă mare lucru în condiţiile în care viaţa nu e prea roză pentru stânga românească, dar este crucial în negocierea ponderilor pe liste în cazul unor candidaturi comune. Iar argumentul similitudinii nu poate fi invocat, pentru că pesediştii nu vor fi de acord că situaţia juridică a preşedintelui lor, judecat şi condamnat pentru infracţiuni în cadrul unei campanii electorale, poate fi comparat cu situaţia preşedintelui UNPR, acuzat că şi-a căutat confortul dincolo de prevederile legale. În cazul lui Dragnea poate fi creată o poveste politică, mai mult sau mai puţin de succes, însă în cazul lui Gabriel Oprea acest lucru este imposibil.
3. Chestiunea partidului balama rămâne deschisă -  UNPR şi-a asumat, din 2010 încoace, rolul de partid balama. Acum, după disoluţia PPDD şi odată cu apetitul lui Traian Băsescu pentru voturi din partea unui public naţionalist şi profund dezamăgit, chestiunea partidului balama care să fie prezent în coaliţiile de guvernare pentru a asigura majoritatea rămâne deschisă. UNPR, indiferent că va merge în alegeri singur sau cu în coaliţie, va găsi tot mai dificil rolul de „furnizor de stabilitate politică”, iar această poziţie va fi vânată de un număr deloc neglijabil pe partide (PMP, ALDE, PND, PSRO, M10).
4. Se creează spaţiu pe stânga politicii româneşti - Scandalul Oprea nu înseamnă neapărat o pierdere electorală (este suficient să analizăm cota constantă a partidului în zona marjei de eroare), dar înseamnă mai ales o pierdere de legitimitate (conferită preponderent altfel decât prin mecanismul votului). Cel puţin strategic, UNPR era văzut ca al doilea partid de stânga al României.Soliditatea cu care uneperiştii s-au menţinut la guvernare, şi-au promovat iniţiativele în Parlament, şi-au recrutat oameni şi s-au promovat mediatic a acoperit un spaţiu cu un potenţial electoral interesant. Este cel al dezamăgiţilor tranziţiei, al celor care vor mai multă stabilitate, mai multă ordine, după ce schimbările accelerate din ultimii 25 ani nu le-au prea adus bucurii; aceşti oameni votează cu PSD, au fost receptivi la mesajul milităros al lui Oprea, au cochetat sau chiar au votat cu PRM, PNG sau PPDD şi se uită acum la MP şi PRU. Şi cu ajutorul UNPR, PSD i-a ţinut pe aceşti votanţi în zona sa.Scăderea tracţiunii mediatice şi strategice a UNPR (motivate de jocul pe o singură carte, cea a liderului) poate deschide calea şi pentru stânga aspiraţională, cea care iese în stradă, combină discursul despre sărăcie cu valorile post-materialiste, nu se regăseşte în PSD şi care a contribuit la succesul lui Iohannis în 2014. Dacă Partidul Străzii va fi această stângă, rămâne de văzut.
5. Situaţia din sistemul judiciar merită urmărită cu atenţie în 2016 - Prezenţa Procurorului General în dosarul Oprea, precum şi celelalte evoluţii de la începutul anului în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi scandalul magistraţilor acoperiţi, fac ca atenţia în acest an să se concentreze, din nou, pe Justiţie. Spre deosebire de anii trecuţi însă, în ciuda unor previzibile încercări, discuţia nu se va mai purta în termeni de asediu: cineva vrea să subjuge Justiţia şi alte forţe politice se luptă să o apere. În aceste condiţii, merită urmărite care vor fi liniile de mesaj şi de poziţionare în ceea ce priveşte sistemul juridic şi cine vor fi actorii care vor insista să se facă remarcaţi. Aşteptăm cu interes noul narativ politic despre justiţie, pentru că este suficient loc pentru reaşezări strategice şi discursive.

Digi24:

Dispute, pe bani mulţi, între Compania de Drumuri şi constructorii care lucrează la autostrăzile din România. Drumarii cer aproape 600 de milioane de euro în plus faţă de sumele prevăzute în contracte, adică bani suficienţi pentru a construi încă 100 de kilometri de şosea de mare viteză. Printre nemulţumiţi, şi italienii care au lucrat pe autostrada demolată, care cer bani în plus deşi ne-au lăsat cu o gaură de sute de metri în şosea. „Avem revendicări în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro, iar prin camerele de adjudecare a disputelor au fost emise decizii în valoare de aproape 175 de milioane de euro”, spune Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Aceste decizii pot fi atacate la curţile de arbitraj, fie în ţară, fie în străinătate. Iar suma finală pe care ar putea să o plătească statul ar putea creşte. Pe autostrada Lugoj-Dumbrava, trei dintre cei patru constructori cer bani în plus: aproape 180 de milioane de lei. Cel mai mult au cerut italienii care au lucrat pe primi 27 de kilometri ai autostrăzii: 134 de milioane de lei. „În momentul în care a început execuţia proiectului s-a constatat că nivelul pânzei de apă freatică a crescut. În această situaţie au apărut alunecări de teren care au necesitat intervenţii de consolidare”, adaugă Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Studiile de fezabilitate făcute ca la carte ne-ar putea ajuta să economisim bani, spun specialiştii. Surprizele ar fi mai puţine atunci când încep efectiv lucrările, iar constructorii nu ar mai avea motive să ceară bani în plus.

contributors.ro:

România are de gestionat în prezent o enormă dilemă politică, morală şi strategică în raport cu agravarea crizei din Republica Moldova. Aceea de a susţine ceea ce nu poate fi susţinut, adică una din cele două alternative proaste aflate pe masă: o guvernare coruptă, submediocră, care nu mai are susţinerea oamenilor, sau alegeri anticipate, cu riscul pierderii majorităţii parlamentare pro-europene. Din acest motiv spuneam anterior că pentru Republica Moldova nu mai există soluţii reale, ci doar lozinci şi sloganuri, de o parte şi de cealaltă. S-a intrat într-un cerc vicios din care nu se mai poate ieşi fără o ruptură dramatică de trecutul recent şi de clasa politică puternic erodată. Chiar dacă asta va însemna un cutremur al statului şi societăţii moldovene, învăţate până acum cu duplicitatea, compromisul, şmecheriile şi mica înţelegere.Pentru moment, mi-au plăcut poziţionările sobre, pozitive pe fond dar lipsite de efuziune şi de accente populiste ieftine ale preşedintelui şi prim-ministrului României, cu ocazia vizitei noului premier moldovean la Bucureşti. Pe termen scurt, România a formulat bine. Ajutăm, dar condiţionat de rezultate, de măsuri legislativ-administrative şi performanţe concrete ale guvernării. Corect în principiu, greu însă de dus mai departe dacă nu apar rezultatele de care tot vorbim iar protestele oamenilor vor continua în săptămânile şi lunile următoare, pe străzile de la Chişinău. Ce vom face atunci? Mai finanţăm un guvern impopular sau nu? Nu cumva, ca imagine, ne facem mai mult mai rău decât bine, iar lor le prelungim iluzia de stat suveran şi funcţional? Va trebui să fim pregătiţi şi pentru soluţii extraordinare, potrivite pentru crize extraordinare. Republica Moldova se prăbuşeşte, cu sau fără cei 150 de milioane de Euro de la Bucureşti. Se pare că nu vor mai putea plăti salariile patru luni, o spune chiar noul premier. N-o fi chiar aşa, dar şi două luni de faliment guvernamental de-ar fi, acum în plină iarnă, ar fi un dezastru. Ştim, din experienţa politică recentă a României, că un bulgăre al protestelor, odată rostogolit la vale, nu se mai opreşte până nu sfărâmă puterea.

 

 

comments powered by Disqus

CITESTE SI



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.