Premium
Consiliul Concurentei (CC) considera ca actualul mecanim de tarifare a transportului si distributie de energie electrica, diferentiat pe zone geografice, afecteaza concurenta, fara a aduce beneficii consumatorilor sau sa fie justificat de siguranta sistemului energetic national.
La nivelul României cele doua componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în retea si tariful de extragere a energiei electrice din retea, sunt reglementate diferentiat pe zone geografice distincte. Astfel, exista 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în retea este diferit, iar pentru componenta de extragere exista un numar de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.
"Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în conditiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreste sa încurajeze investitiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a mentine siguranta si eficienta retelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurentei arata, însa, ca în aceste zone geografice nu au fost realizate investitii în noi unitati de producere/consum. Consiliul Concurentei recomanda, potrivit Mediafax, realizarea unor analize în vederea schimbarii modelului de tarifare a activitatii de transport a energiei electrice", se arata într-un comunicat al autoritatii de concurenta, care a finalizat o acheta sectoriala derulata pe piata energiei electrice din România.
În urma anchetei, Consiliul Concurentei recomanda introducerea unor instrumente financiare specifice acestor piete (ex. contracte pentru diferenta, contracte cu optiune) care sa ajute operatorii sa îsi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordante ce pot aparea la un moment dat între cerere si oferta.
De asemenea, Consiliul Concurentei considera ca o mai mare flexibilitate în functionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producatorii interni în fata concurentilor europeni, în perspectiva unei piete regionale si ulterior a unei piete unice comunitare.
"În România, companiile folosesc preponderent câte o singura sursa primara pentru producerea energiei electrice (apa, carbunele, combustibilul nuclear, pacura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigura o functionare optima. Ca urmare, autoritatea de concurenta recomanda companiilor din domeniu sa investeasca în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei si, implicit, mai competitive", se mentioneaza în comunicat.
Consiliul Concurentei subliniaza importanta asigurarii independentei companiilor proprietatea statului si considera ca este necesara realizarea unei delimitari între rolul de actionar si cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici ?i Mijlocii ?i Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.
Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, productia neta de energie electrica a pozitionat România pe locul 14, alaturi de Grecia. Productia neta de energie electrica înregistrata la nivel national a reprezentat aproximativ 1,7% din productia de energie electrica înregistrata la nivelul Europei. Totodata, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrica produsa la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsa la nivelul Frantei, respectiv 15,52% din productia de energie electrica a Marii Britanii si 18,65% din cea a Italiei.
În acest context, sunt relevante pozitiile detinute de marile grupuri producatoare de energie electrica la nivel european în previzionata implementare a pietei unice de enegie electrica la nivelul Europei.
Astfel, potrivit informatiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalata de circa 61.090 MW, grupul RWE de circa 51.977 MW, grupul EDF de 140.400 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de circa 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalata totala înregistrata la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.
La nivel national consumul de energie electrica a înregistrat în intervalul 2011-2014 o scadere continua, iar pentru perioada imediat urmatoare se apreciaza ca acest trend descrescator se va stabiliza.
"Cu toate acestea, chiar daca luam în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrica înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Asadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciaza ca, pâna în anul 2020, consumul de energie electrica la nivel national nu va înregistra o crestere accelerata", mentioneaza sursa citata.
În România, pretul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat mentinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013 România se situa printre statele cu cele mai scazute preturi la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari preturi aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh si Germania cu 0,292 euro/kWh.
În cadrul anchetei sectoriale pe piata energiei electrice din România, Consiliul Concurentei a solicitat informatii de la 170 companii care detin licenta de producere a energiei electrice, 180 companii care detin licenta de furnizare a energiei electrice si 8 companii care detin licenta de distributie a energiei electrice.
Studiul a condus la declansarea unei investigatii având ca obiect contractele pe termen lung încheiate de catre Hidroelectrica pe piata de energie electrica din România.
Studiul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile si poate fi consultat pe site-ul institutiei.
