stiripesurse.ro

 
DESCARCA APLICATIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
FII LA CURENT CU STIRILE DIN CATEGORIA TA PREFERATA: URMARESTE-NE

Controverse în jurul 'Apelului academicienilor': Rectorul UBB neagă 'cenzura' lui Iohannis

Agerpres
ioan aurel pop

Aproape 100 de academicieni semnau, la începutul lunii februarie, un "apel către poporul român și instituțiile statului", în care îi invitau pe oamenii politici "să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României". Neasumat oficial de Academia Română, textul a dispărut ulterior de pe site-ul instituţiei, iar în ultimele zile în presă au fost vehiculate informaţii potrivit cărora preşedintele Iohannis ar fi cerut înlăturarea apelului. Aşa-zisa cenzură de la Cotroceni este însă infirmată de academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unul dintre iniţiatorii apelului, într-o declaraţie pentru STIRIPESURSE.RO.

Vezi AICI apelul semnat de academicieni la începutul anului!

"În contextul unor discuții din plenul celei mai recente Adunări Generale a Academiei Române, în urma unei interpelări privind scoaterea de pe site-ul instituției a apelului semnat, la începutul anului 2017, de circa 100 de membri ai Academiei, a reieșit că acțiunea ar fi fost rezultatul unei intervenții a Președinției... Până la urmă, datorită unor precizări binevenite, s-a vădit că nu fost vorba despre o astfel de intervenție, deși o undă de îndoială a rămas", a declarat academicianul Ioan-Aurel Pop, care a explicat mai departe în ce a constat intervenţia Preşedinţiei pe acest subiect.

Rectorul UBB Cluj afirmă că apelul a fost gândit "ma modalitate de acţiune cu multe luni înainte" de lansarea acestuia în spaţiul public şi nu a avut legătură cu evenimentele politico-sociale în desfăşurare la momentul publicării.

"Trebuie spus că apelul respectiv, deși nu a fost asumat de Președintele Academiei, a fost agreat de patru dintre cei șase membri ai Biroului Prezidiului instituției noastre. Totuși, apelul a rezultat din îngrijorarea majorității membrilor Academiei față de destinele țării noastre, față de vocația sa europeană, față de viitorul națiunii noastre, în contextul crizei globale, al atentatelor teroriste, al euroscepticismului, al migrației, al crizei energetice, dar și al unor chestiuni care privesc nemijlocit România și cetățenii săi: exodul unor categorii socio-profesionale spre Occident, distrugerea zestrei forestiere, înstrăinarea unor bunuri, subfinanțarea și instabilitatea din învățământ, sănătate, cultură, cercetare științifică, neîncrederea în instituțiile statului etc. Academia Română – fiind cel mai important for de consacrare (în știință, cultură) și de cercetare din România, fondat în 1866 și pus în serviciul națiunii române – are menirea de a se pronunța asupra unor chestiuni de asemenea natură. Firește, las aici la o parte forma grăbită de redactare, momentul nepotrivit al publicării apelului și neasumarea sa oficială de către conducerea instituției. De regulă, asemenea evenimente din viața Academiei, indiferent dacă sunt sau nu rezultatul plenului membrilor, sunt puse în discuția Adunării Generale (eventual supuse votului) și afișate pe site. De această dată, nu s-a întâmplat așa, fapt care a provocat anumite nedumeriri", explică academicianul.

Ioan-Aurel Pop precizează că, în contextul frământărilor de atunci ("cetățenii români erau cu miile, cu zecile de mii în Piața Victoriei spre a protesta contra guvernului, îngrijorați, ca și academicienii, de soarta României"), al lipsei unor explicații privind documentul celor circa 100 de membri ai Academiei ("elaborat înainte de criza politică din acele zile și fără legătură directă cu acea criză"), unele instituții și persoane "au rămas descumpănite". Academicianul consideră că alegerea nepotrivită a momentului publicării apelului l-a pus şi pe el într-o situaţie stânjenitoare.

"Fiind trecut și eu între semnatari și chiar între inițiatori, am fost sunat în una din acele zile de către prof. univ. dr. Sergiu Nistor, consilier prezidențial, și rugat să dau câteva detalii legate de acel apel. Ceea ce am și făcut, în ciuda situației stânjenitoare. Nu a fost vorba despre nici un fel de presiune sau cerere de retragere a apelului, ci doar de câteva lămuriri. Sunt convins că așa s-a întâmplat și în privința conducerii Academiei, rugată să dea, prin Președinte (preşedintele Academiei - n.r.), anumite detalii ale publicării, în împrejurări neobișnuite, a apelului. Din câte știu, instituția prezidențială a dorit să știe un fapt punctual, anume dacă documentul este produsul oficial al Academiei sau luarea de poziție a unora dintre membri. Aceasta a fost tot, fără niciun reproș, sfat sau cerere", mai explică Ioan-Aurel Pop.

Rectorul UBB mai aminteşte, în declaraţia pentru STIRIPESURSE.RO, că "este de notorietate faptul că, cel puțin în ultimii ani, raporturile dintre Președinția României și Academia Română au fost de respect reciproc, de încredere și de colaborare spre binele țării". "Nici în episodul relatat mai sus nu s-a procedat altminteri. Aproape invariabil, membrii Academiei Române, în ocazii speciale aniversare, sunt onorați de Președinția României prin ceremonii speciale, pentru contribuțiile deosebite la progresul cunoașterii, la creația originală și la binele țării", mai afirmă istoricul Ioan-Aurel Pop.


CITESTE SI

EXQUIS.RO

REVISTABLOGURILOR.RO



Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.