Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

"Crăciun", dar pentru penali. Planul cu mantă al coaliției PSD-ALDE. Cutremurul adus de modificările legilor Justiției

Inquam Photos / Octav Ganea
Dragnea Tariceanu

După o "marțea neagră",  "o noapte ca hoții", am putea avea parte și de un Crăciun  care va aduce un adevărat  cutremur în Justiție, asezonat cu proteste grele de stradă împotriva guvernanților. Coaliția PSD-ALDE și-a fixat propriul calendar pentru adoptarea legilor Justiției și este decisă  să nu mai stea după  Comisia de la Veneția pentru adoptare. Pentru a îndulci pilula, Dragnea și ai săi au anunțat o mică concesie: rolul președintelui țării în  numirea procurorilor șefi ar putea  rămâne neschimbat. Reversul medaliei  vine cu un prag pentru abuzul în serviciu, instituirea unui control politic mai strict asupra magistraților și cu transformarea Inspecției Judiciare în instrumentul mult dorit pentru revocarea șefilor de parchete.

Moment de SINCERITATE: Celebrul Kevin Spacey a dezvăluit că este homosexual, după ce a fost acuzat că i-a făcut avansuri unui alt actor

PSD și ALDE nu mai au răbdare pentru parcurgerea tuturor etapelor la nivel guvernamental pentru modificarea legilor justiției.  Cum Tudorel Toader și premierul Mihai Tudose s-au folosit de toate  chichițele procedurale pentru a  nu intra  în istorie ca cei care au girat  modificările dorite de liderii coaliției, Dragnea și Tăriceanu  au  trecut  la accelerarea calendarului de adoptare. Draftul de proiect a  fost deja  realizat de Toader la MJ și constitui  scheletul perfect de lucru pentru  comisia  specială creată pentru  așa-zisa armonizare a  Codurilor penale și civile cu deciziile CCR. În ciuda  protestelor publice  și cererilor de retrimitere a proiectului din nou la MJ formulate de  magistrați de marcă din fruntea ICCJ, CSM și al Parchetului General, liderii coaliției sunt deciși să mențină decizia politică luată și să-i lase  autorului OUG 13, social-democratul Florin Iordache, mână liberă pentru a veni cu modificările dorite.

Cu două dosare pe cap, dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului și dosarul Belina, Liviu Dragnea a dat startul modificărilor  în Parlament. Până la Crăciun acestea trebuie  să fie  adoptate și să devină literă de lege pentru magistrați, a decretat liderul PSD. Iar acest calendar are toate șnasele să fie adoptat. PSD  beneficiază de  sprijinul  necondiționat al  parlamentarilor ALDE, dar și a al celor din UDMR. Și nu este exclus ca la votul  în plenurile celor două camere, unii liberali interesați direct  să slăbească legile și instituțiile care le-au creat probleme și lor cu justiția, să voteze, sub acoperirea  votului secret, în favoarea  modificărilor dorite în legislație.

Absolut neașteptat! Facebook, detronat de o altă aplicație celebră de social media

Modul în care se derulează discuțiile pe abuzul în  serviciu  dovedește acest lucru. Declarativ, PNL se alătură celor din USR  și cer  să nu se impună niciun prag pentru această infracțiune. În fapt atât politicienii din Opoziție, cât și cei de la Putere au înțeles că e mai eficient și  mai lipsit de daune de imagine dacă preiau  propunerile  venite fie  din partea specialiștilor de la MJ, fie din zona așa zisei societăți civile sau a  diverșilor reprezentanți ai forurilor academice, pentru a le da legitimitatea pe care  zona politică a  pierdut-o în acest domeniu.

De altfel, înafară de UDMR, susținător al ideii impunerii unui  prag de 100.000 de lei,  cu o pedeapsă scăzută de la maximul actual de 7 ani, la doar 6 luni – 3 ani sau amendă,  plus  eliminarea interdicției de a ocupa o funcție publică, niciun alt partid, în special PSD  și ALDE,  nu a venit cu propuneri de amendarare a acestui prag.

În schimb, Puterea s-a folosit de propriile pârghii din zona specialiștilor pentru a pregăti  terenul necesar schimbării legislației în acest domeniu. Nu a contat  faptul că potrivit statisticilor  prezentate de Parchetul General, între 2012 şi 2016,  filtrele  au funcționat și nu orice  abuz în serviciu  s-a transformat în dosar penal. În acea perioadă. s-au înregistrat peste 1.600 de dosare pentru abuz în serviciu, dintre care au fost trimise în judecată doar vreo 360, dovadă că nu orice încălcare a legii vine și cu dosarul penal în consecință. Restul s-au soluționat cu NUP, cu clasare, cu renunțarea la urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative (în funcție de Codul Penal aflat în vigoare).

Uniunea Barourilor a venit cu pragul de 100.000 de lei, pedeapsă redusă la 2 – 5 ani,  dar a păstrat  interdicția de a ocupa o funcție publică, în  timp ce  Constantin Sima, fostul subordonat al lui Florin Iordache, din perioada în care  acesta a  condus Ministerul Justiției,  reîntors  acum la catedra de profesor de drept susține, în numele  mediului academic (!) un prag mult mai înalt de unde abuzul  în serviciu poate  fi considerat  infracțiune: 200.000 de lei, 6 luni – 3 ani sau amendă. În plus, dispare interdicția de a ocupa o funcție publică. O soluție perfectă pentru Liviu Dragnea  căruia  i se impută un prejudiciu  de 106.000 lei pe o astfel de speță în primul dosar în care este anchetat.

La rândul său, ministrul Justiției nu a înaintat Comisiei Iordache niciun punct de vedere privind abuzul în serviciu, pe motiv că pregătește un act normativ separat, care poate veni cu noi surprize la rândul său. Potrivit unor surse politice, Tudorel Toader n-a vrut, de fapt, să se amestece în dezbaterea foarte sensibilă din Parlament, pentru a nu deconta pe viitor, politic și profesional o astfel de implicare.

În schimb, reprezentanții Puterii fac tot ce le stă în puteri pentru a bloca orice demers  de  obținere a unei recomandări din partea Comisiei de la Veneția pe această temă. Și nu numai. Cu câteva săptămâni în urmă, Florin Iordache refuza să supună la vot solicitarea deputatului USR Ioan Sterian, de a cere un punct de vedere al Comisiei de la Veneția privind pragul la abuzul în serviciu, pe motiv că ministrul Tudorel Toader ar fi cerut deja acest punct de vedere.

S-a dovedit ulterior  că ministrul în  cauză nu a cerut un asemenea punct de vedere.  Mai mult, a pasat  răspunderea  comisiei speciale pe coduri, odată cu draftul pachetului de legi pe justiție, însoțit cu avertismentul că  un eventual  răspuns al Comisiei de la Veneția ar putea  veni abia în primăvara viitoare și  nu neapărat ar fi unul pozitiv pentru planurile Coaliției.

Un avertisment  luat  în considerare, de vreme ce  Liviu Dragnea a ieșit pe micile ecrane, minimalizând  importanța recomandării Comisiei de la  Veneția, promițând  doar  vag o eventuală modificare, completare, a legilor după adoptare, dacă o astfel de recomandare va veni la un moment dat. Toader i-a ținut hangul,  ieșind să spună, tot la tv, că pachetul de modificare a legilor justiţiei poate fi dezbătut în Parlament şi în lipsa punctului de vedere scris al Comisiei de la Veneţia privind modalitatea de numire a procurorilor-şefi, pentru a nu ţine pe loc aceste legi.

Graba Puterii este justificată de prevederile conținute în draftul elaborat de Tudorel Toader și de subordonații săi de la MJ. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu se mândrește deja cu faptul că prorocirea lui s-a adeverit prin faptul că modificările la legile Justiției  vor fi trecute în această sesiune parlamentară.

Iar aceste modificări elimină sau diminuează rolul  instituției pe care nu o pot  controla din circuitul numirii magistraților și, mai ales cin  procedura  revocării celor cu funcții de conducere.

În schimb, Ministrul Justiției, un factor politic prin excelență, fiind numit de actorii politici care  fac la un moment dat o  majoritate în Parlament, primește  atribuții sporite  de control a  activității magistraților. Înafară de dreptul de a numi procurorii șefi, aduncții acestora și șefii de secții, el capătă puteri sporite în înființarea de servicii teritoriale, birouri sau noi compartimente specializate în cadrul DNA, până acum atribuții ce reveneau doar procurorului șef și al CSM.

Ministrul va mai avea la îndemâna sa și procedura de numire a  conducerii viitoarei  Direcții Speciale de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. CSM  nu va da decât un simplu aviz formal  în domeniu. De altfel, activitatea acestei noi Direcții va face obiectul unui raport ce va fi prezentat anual Parlamentului.

În plus ca o așa zisă concesie, transformarea actualei Inspecții Judiciare într-o instituție autonomă, care nu va fi nici subordonată CSM, nici MJ, dar care va da cu subsemnata anual tot în fața aceluiași Parlament, nu scutește această instituție cu rol important în controlarea activității, sancționarea și revocarea procurorilor șefi de influența factorului politic. Modalitatea de selecție a viitorilor inspectori, ca să nu mai spunem de desemnare a conducerii riscă să se mute  în curtea legislativului și, implicit în cea a majorității politice care o controlează, așa cum s-a întâmplat în trecut cu lte instituții așa-zis autonome, precum ANCOM și ASF.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.