Premium
Politica de coeziune a Uniunii Europene este o şansă unică pentru modernizarea României, dar ea trebuie reformată în vederea exerciţiului bugetar post 2020 pentru a o face mai eficientă, a declarat, vineri, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.
În context, el a susţinut că politica de coeziune trebuie să fie un instrument de creştere economică, iar fondurile şi obiectivele ''grupate'' ''sub interesul strategic de creştere''.
Victor Ponta anunță care este hobby-ul celor de stânga. Ce propunere are pentru Guvern
"Sunt diverse reguli de cheltuire prin care UE şi Comisia încearcă să canalizeze fonduri pentru anumite obiective, doar că în unele cazuri aceste obiective nu sunt cele care ar trebui să fie prioritare pentru fiecare ţară. Pot să vă dau exemplu Fondului pentru Dezvoltare Regională, unde a fost obligaţia de a canaliza jumătate din fonduri pentru research, IT, susţinerea IMM-urilor (...). Erau şi alte fonduri pentru aceste obiective. După părerea noastră, ar fi trebuit lăsată mai multă flexibilitate pentru nevoile identificate la nivel local, adică infrastructură mică locală, mediu şi aşa mai departe. Uneori aceste scopuri foarte largi ale UE şi foarte generoase nu sunt la fel de proritare când vine vorba de nivelul local", a mai spus ministrul, pledând în acelaşi timp pentru mai multă flexibilitate faţă de nevoile de la nivel naţional.
Ghinea a arătat că o altă chestiune care ar trebui schimbată în politica de coeziune este "aşa numita abordare integrată" .
"Am fost încurajaţi să venim cu proiecte integrate, cu programe multi-fund, dar atunci când trecem la implementarea în practică a acestui principiu apar diverse probleme, pentru că fiecare fond rămâne cu regulile sale atât de implementare cât şi de auditare, şi când trebuie să faci această implementare a programelor multi-fund ajungi la concluzia că, de fapt, eşti descurajat în practică .(...) Întrebarea mea este, de ce mai menţinem această structură de împărţire pe fonduri, de ce nu avem un singur fond care să aibă nişte alocări prestabilite pentru obiective de policy sau obiective tematice", a explicat Ghinea.
CTP, despre Cioloş în PNL: 'Promit că mă las de gazetărie politică'
Totodată, ministrul a vorbit şi despre ''simplificări'', instrumentele financiare novative şi parteneriatele public-privat care sunt încurajate de Regulamentul european. "Vorbesc puţin din punctul de vedere al României (...). Nu avem precondiţiile necesare pentru a le folosi la avengura pe care am dori-o. Nu avem bănci de dezvoltare specializate în acest domeniu, nu avem o legislaţie sau know how la nivelul autorităţilor care ar trebui să facă aceste parteneriate public-private. Ar fi nevoie de o asistenţă tehnică specializată (...) pentru a facilita folosirea acestor instrumente", a spus el.
Referindu-se la dificultăţile legate de sistemele informatice, Ghinea a susţinut necesitatea unei diversificări. "Dacă tot sunt întârzieri în foarte multe state, în acest exerciţiu bugetar, poate că în viitorul exerciţiu bugetar, post 2020, gândim de la bun început un singur sistem informatic care există deja, e sistemul informatic prin care Comisia ţine legătura cu statele membre. De ce să nu-l diversificăm pe acesta şi pentru partea de implementare în fiecare ţară? (...) Dacă nu se poate sistem unic, măcar să fie câteva cerinţe foarte clare care să expliciteze Regulamentul european. Repet, toţi aplicăm acelaşi regulament, dar ajungem să avem sisteme foarte diferite", a mai arătat Ghinea.
Ministrul a menţionat că o altă "lecţie învăţată" este cea legată de o programare timpurie. "Să începem din timp programarea, astfel încât să nu mai înregistrăm aceste întârzieri. Ar trebui să ne gândim care a fost utilitatea sistemică a condiţionalităţilor ex-ante. Logica lor a fost de a pregăti sistemele administrative din fiecare ţară pentru o bună implementare şi o bună absorbţie a fondurilor europene. S-au lăsat aceşti doi ani, până-n decembrie 2016. (...) Sunt doi ani care nu au fost bine utilizaţi.(...) Este o uriaşă problemă în multe state din Est. Avem întârzieri, condiţionalităţile în sine nu au fost mereu clare sau au fost prea vag definite şi acum suntem oarecum pe ultima sută de metri şi încercăm să bifăm chestiuni stric administrative care mă tem că nu au un impact real. (...) Ar trebui să stabilim nişte condiţionalităţi, puţine pentru că ele sunt foarte multe, foarte clar definite, care să fie îndeplinite înainte de noua programare", a spus Ghinea.
La reuniunea Biroului de la Bucureşti, condusă de vicepreşedintele grupului PPE din Parlamentul European, Marian Jean Marinescu, au mai luat cuvântul preşedinte al grupului din Comitetul Regiunilor, Michael Schneider, deputatul Attila Korodi, europarlamentarii Siegfried Mureşan şi Theodor Stolojan.
