Cristian Popescu Piedone s-a îmbolnăvit în arest: Cum motivează judecătorii arestarea sa

ristian Popescu Piedone s-a îmbolnăvit în arest, are probleme cu inima! Asta susțin avocații fostului primar arestat preventiv pentru 30 de zile de magistrații Tribunalului Vucurești. “Consecinţele îndeplinirii atribuţiilor de serviciu cu nepăsare şi indiferenţă au constat în pierderi de zeci de vieţi omeneşti, de vătămări grave ale integrităţii şi sănătăţii multor persoane, cu costuri uriaşe din partea persoanelor şi a statului pentru că funcţionari responsabili nu au înţeles rolul important al PREVENIRII unor situaţii de urgenţe, dezastruoase prevăzut şi reglementat de legi”, potrivit Tribunalului Bucureşti.

Citește și: Traian Băsescu, întrebare de baraj pentru Laura Codruța Kovesi: Tu nu ai nicio răspundere?

Potrivit magistraţilor, chiar dacă cei trei inculpaţi beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pentru săvârşirea faptelor, judecătorul nu poate să nu observe că faţă de modalitatea de săvârşire a faptelor, a modului în care aceştia au acţionat, prin ignorarea vădită a dispoziţiile legii, şi nu doar în ceea ce priveşte emiterea de acte pentru SC Colectiv Club SRL, “ci şi pentru toţi solicitanţii, conform propriilor declaraţii, se poate forma presupunerea mai mult decât rezonabilă că, cel puţin pentru faza urmăririi penale, procesul penal riscă să nu se desfăşoare în bune condiţii”. Tribunalul arată că pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică, “autorităţile judiciare trebuie să aibă o reacţie fermă şi să ia, în mod prompt, măsurile corespunzătoare pentru scoaterea din mediul social a indivizilor care comit fapte de genul celei imputate inculpaţilor din prezenta cauză şi să-i plaseze în mediul carceral, deoarece numai în această modalitate se realizează o apărare reală a ordinii publice”.

Citește și: Reținerile în cazul clubului #Colectiv continuă: Încă două persoane încătușate de DNA

Instaţa a motivat că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar genera un sentiment acut de insecuritate în comunitate şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de genul celei avute de inculpaţi, autorităţile statului nu au o reacţie fermă, menită să înlăture riscul de reiterare a unor conduite asemănătoare “De asemenea, persoanele implicate şi, în general, cetăţenii comunităţii în care au fost comise faptele din prezentul dosar, s-ar vedea lipsiţi de protecţia pe care autorităţile unui stat democratic trebuie să le-o asigure”.

Citește și: PNL pregătește LOVITURA: Traseismul din ordonanța dată de Ponta e ținta

În ceea ce priveşte apărarea avocaţilor, care susţieau că primarul Piedone are probleme cardiace, şi că ar trebui cercetat în libertate, instanţa a arătat că aceasta nu poate fi primită. “Având în vedere, pe de o parte că atât ANP cât şi Ministerul de Interne poate asigura asistenţă medicală, iar pe de altă parte, din documentele depuse nu rezultă existenţa unei expertize care să concluzioneze în sensul că inculpatul nu ar putea suporta detenţia”. În ceea ce priveşte apărarea inculpatului Popescu în sensul că nu ar putea fi reţinute în sarcina sa acuzaţiile aduce întrucât acesta a semnat formal autorizaţia, judecătorul a înlăturat-o apreciind că o astfel de apărare contravine însăşi exercitării atribuţiilor impuse de funcţia pe care inculpatul o deţinea.

Citește și: SUA vor să mute decisiv în Europa: Se pregătește o ”invazie militară”

“Astfel, a reţine că primarul semnează actele pe care chiar el le emite, doar formal, că în spatele acestei semnături există mai multe filtre de control a angajaţilor şi prin urmare acesta nu are nici o responsabilitate asupra actului pe care l-a semnat, ar însemna că toate actele semnate de acesta nu îi angajează niciodată, nici o răspundere, de niciun fel, ceea ce este în contradicţie cu exercitarea funcţiei de primar ca urmare a unui mandat electiv cu care a fost investit”.

Citeşte şi: Lovitura președintelui: Retrimite Parlamentului ACORDUL cu Republica Moldova

Conform Hotărârii Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g dovada respectării criteriilor de siguranţă împotriva incendiilor în spaţiul autorizat de actul de autoritate al decidentului autorităţii administrative competente, rezultă numai din existenţa autorizări Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Această dispoziţie legală este concordantă dispoziţiilor Legii nr. 159/2007, aşa încât, potrivit cadrului legislativ menţionat supra îndeplinirea condiţiilor de securitate la incendiu este prealabilă întocmirii, avizării şi eliberării autorizaţiei de funcţionare. Prin urmare, în cadrul procedurilor de întocmire, avizare şi eliberare a acordului şi autorizaţiei de funcţionare, cei trei inculpaţi aveau obligaţia legală să constate că, S.C. Colectiv Club S.R.L. nu poate să desfăşoare activităţi de alimentaţie publică în spaţiul situat în Bucureşti str. Tăbăcarilor nr.7 Parter, C15, Corp B, Sector 4, datorită faptului că nu există nici dovada că protecţia la foc este asigurată în incinta respectivă.

Organele de urmărire penale au precizat că contrar dispoziţiilor legale reţinute, acordul de funcţionare nr. 3909/14.01.2015 şi autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 pentru SC Colectiv Club SRL au fost întocmite de către inculpata Ganea Luminiţa Larisa din cadrul Serviciului autorizări comerciale şi au fost avizate de către inculpata Iofciu Aurelia, în calitate de şef al aceluiaşi serviciu, iar inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de primar a autorizat funcţionarea clubului.

Aşadar, cei 3 inculpaţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cunoscând că sunt încălcate condiţiile legale de funcţionare şi – au asumat încălcarea legii şi au emis autorizaţia pentru SC Colectiv Club SRL, asumându-şi consecinţa funcţionării clubului în condiţii de nesiguranţă publică. Prin faptele celor 3 inculpaţi s-a cauzat vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi interesele generale ale Primăriei Sectorului 4 Bucureşti şi s-a creat pentru reprezentanţii S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. posibilitatea desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică şi obținerea unui folos necuvenit.

Organele de urmărire penală au reţinut că în fapt, S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. este unitate de alimentaţie publică situată în Bucureşti, sector 4, de tip bar/club, având o suprafaţă totală de 425 mp din care spaţiu de servire 335 mp.

La data de 14.01.2015, sub nr. 3909 a fost eliberat acordul de funcţionare, iar la aceeaşi dată autorizaţia de funcţionare nr. 369, fără a exista autorizarea privind securitatea la incendiu care trebuia emisă de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, conform Hotărârii Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g. Deşi actul normativ menţionat condiţionează eliberarea autorizaţiei de funcţionare de obligativitatea autorizări pentru clădiri sau spaţii amenajate în clădiri având destinaţia de alimentaţie publică cu aria desfăşurată egală sau mai mare cu 200 mp, securitatea la incendiu a nesocotită la eliberarea autorizaţiei .

Rezultă aşadar că, atât acordul de funcţionare nr. 3909/14.01.2015, cât şi autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 nu puteau fi emise, întrucât încalcă, în mod flagrant, dispoziţiile care reglementează apărarea împotriva incendiilor, neexistând vreun document care să facă dovada că I.G.S.U a autorizat din punctul de vedere al securităţii la incendiu activitatea în acel imobil.

Întrucât în spaţiul respectiv s-au desfăşurat mai multe manifestări cultural-artistice la care au participat mai multe persoane, în condiţii vădite de insecuritate publică, a fost pusă, permanent, în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a spectatorilor şi persoanelor angajate, aflate în incinta clubului. Totodată, au fost afectate şi interesele legitime ale Primăriei sectorului 4 Bucureşti ca instituţie publică abilitată de lege să asigure desfăşurarea în condiţii de siguranţă publică şi cu respectarea tuturor normelor legale a oricărei manifestări cu participarea publicului şi s-a creat pentru reprezentanţii S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. posibilitatea desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică şi obținerea unui folos necuvenit patrimonial în cuantum de 62.298 lei.

Această autorizaţie de funcţionare a fost emisă de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone în baza HCL S4 nr.20 din 29.02.2012 şi prin acest act de autoritate administrativă s-a autorizat SC Colectiv Club SRL să desfăşoare activităţi de alimentaţie publică – respectiv baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor alcoolice. Temeiul eliberării autorizaţiei de funcţionare şi valabilitatea acesteia s-au întemeiat, aşa cum se menţionează expres în cuprinsul acestui document pe faptul că, au fost îndeplinite alte două condiţii cumulative: funcţionare în concordanţă cu prevederile legale şi Acordul de funcţionare eliberat de primarul Sector 4 Bucureşti;

Sub aspectul cronologiei procedurii de eliberare a autorizaţiei de funcţionare organele de urmărire penală au reţinut că beneficiarul a depus cererea şi documentaţia în 6 noiembrie 2014, atât pentru acord de funcţionare cât şi pentru aviz de funcţionare când erau în vigoare dispoziţiile Hotărârii Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, art. 1 lit. g şi ale Legii nr.159/2007. În conformitate cu aceste dispoziţii legale, declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului nu mai putea fi efectuată în referire la: ,,îndeplinirea condiţiilor de funcţionare prevăzute de legislaţia specifica in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (P.S.I.)” aşa cum prevedeau bunăoară dispoziţiile legale din 2004. Deci, o eventuală declaraţie pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare, prevederile Legii nr.159/ 2007 fiind exprese.

Practic rezultă că, activitatea celor 3 inculpaţi în raport cu fişa postului fiecăruia s-a desfăşurat în totală contradicţie şi ignorare a dispoziţiilor legale imperative referitoare la securitatea la incendiu.

Sub acest aspect, printre atribuţiile stabilite conform fişei postului, inculpata Ganea Luminiţa Larisa avea ca atribuţii de serviciu primirea cererilor pentru autorizaţii şi acorduri de funcţionare a activităţilor comerciale, de producţie, prestări servicii, desfăşurate de agenţii economici persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, conform legislaţiei specifice compartimentului. De asemenea, în fişa postului se specifică faptul că inculpata Ganea Luminiţa Larisa analizează şi întocmeşte documentaţia necesară producerii, aprobării acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare şi eliberează acordurile şi autorizaţiile de funcţionare. Totodată, Ganea Luminiţa Larisa avea obligaţia de a cunoaşte şi respecta prevederile cuprinse în legislaţia dată în competenţa compartimentului.

La rândul său inculpata Iofciu Aurelia, în calitatea de şef Serviciu autorizări comerciale, coordona activităţile desfăşurate de către inculpata Ganea Luminiţa Larisa în raport cu activităţile privind documentaţia necesară producerii, aprobării acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare şi eliberează acordurile şi autorizaţiile de funcţionare, verifica lucrările efectuate, verifica modul de aplicare a legislaţiei şi aviza autorizaţiile şi răspunsurile la sesizări, fiind subordonată ierarhic primarului.

Prin urmare, acordul şi autorizaţia întocmite şi avizate de cele două inculpate la data de 14.01.2015 menţionate au stat la baza actului de autoritate al primarului, au ajutat şi înlesnit actele de dispoziţie ale acestuia care au fost emise în aceeaşi zi, devenind executorii.

În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului de specialitate al primarului sectorului 4, primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. Aşadar, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone în referire la activitatea de eliberare a acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare coordonează şi conduce aparatul de specialitate şi serviciile publice locale ale sectorului 4, deci aparatului în care îşi desfăşurau activitatea cele două inculpate menţionate anterior, în condiţiile prevăzute de art. 41 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite dispoziţii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate sau, după caz, la cunoştinţa publicului, iar în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2001 cu modificările ulterioare, capitolul 3, art. 63, primarul îndeplineşte, printre altele, şi atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor.

Astfel, întocmirea, avizarea şi eliberarea acordului de funcţionare şi a avizului de funcţionare de către cei trei inculpaţi la data de 14.01.2015 cu ignorarea dispoziţiilor legale imperative referitoare la securitatea la incendiu a permis desfăşurarea mai multor manifestări cultural-artistice în clubul astfel autorizat. La manifestările cultural artistice au participat mai multe persoane, în condiţii vădite de insecuritate publică, şi astfel a fost pusă, permanent, în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a spectatorilor şi persoanelor angajate, aflate în incinta clubului. Consecinţa acestei activităţi infracţionale abuzive a inculpaţilor, în calitate de funcţionari publici ai Primăriei Sector 4 Bucureşti, rezultă şi din faptul că SC Colectiv Club SRL a funcţionat, deşi protecţia la foc a vieţilor omeneşti în principal şi a bunurilor în subsidiar nu era asigurată. Totodată, au fost afectate şi interesele legitime ale Primăriei sectorului 4 Bucureşti ca instituţie publică abilitată de lege să asigure desfăşurarea în condiţii de siguranţă publică şi cu respectarea tuturor normelor legale a oricărei manifestări cu participarea publicului şi s-a creat pentru reprezentanţii S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. posibilitatea desfăşurării activităţilor de alimentaţie publică şi obținerea unui folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei.

Activitatea infracţională abuzivă s-a realizat prin însuşirea necondiţionată la data de 14.01.2015 de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de primar a acordului de funcţionare autorizaţiei întocmită la data de 14.01.2015 de către inculpata Ganea Luminiţa din cadrul Serviciului autorizări comerciale, avizată de inculpata Iofciu Aurelia, în calitate de şef al Serviciului autorizări comerciale, pe care şi le-a asumat prin eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare nr.369 pentru spaţiul situat în Bucureşti str. Tăbăcarilor nr.7 , Parter, C15, Corp B, Sector 4 aparţinând SC Colectiv SRL.

Sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu comisă de către cei trei inculpaţi sunt relevante şi declaraţiile numitului Mincu Costin, din data de 6.11.2015, un alt asociat al SC Colectiv SRL, care a arătat că din anul 2013 a desfăşurat activitatea de alimentaţie publică în acel imobil, dar nu i s-a solicitat niciodată de către autorităţile publice acord sau autorizaţie de funcţionare şi nici nu a fost făcut vreun control…de asemenea a arătat că numitul Gancea Cătălin, asociatul său s-a ocupat de obţinerea avizelor necesare funcţionării clubului deoarece era un tip meticulos şi organizat şi avea timp să rezolve problema…că şi personal a mers o singură dată la Primăria Sectorului 4 Bucureşti, undeva anterior deplasării lui Gancea Cătălin, a intrat la parterul clădirii situate în aproprierea Pieţei Coşbuc, de la ghişeul de relaţii a fost trimis la un alt birou în care se aflau aproximativ 3-4 funcţionari, una dintre angajate i-a specificat documentele pe care trebuia să le depun în vederea obţinerii acordului de funcţionare… că la SC Colectiv SRL a existat un control de la Primăria Capitalei pentru verificarea calificării persoanelor care desfăşurau activităţi în club ca şi angajaţi, acest lucru aflându-l de la Gancea Cătălin.

Finalitatea acţiunilor abuzive ale inculpaţilor a fost aceea că, datorită încălcării flagrante a dispoziţiilor art. 1 lit. g din Hotărârea Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, cei trei inculpaţi au determinat autorizarea deşi rezulta cu forţa evidenţei inexistenţa dovezii referitoare la siguranţa împotriva incendiilor.

Validarea cererii de acord şi autorizaţie de către cele două inculpate a determinat emiterea ACORDULUI şi AUTORIZAŢIEI de funcţionare şi astfel SC COLECTIV SRL a primit dreptul de a funcţiona, de a realiza profit, în timp ce drepturile şi interesele legitime ale persoanelor au fost afectate.

Organele de urmărire penală raportându-se la obligaţiile inculpaţilor Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa pentru care formulăm propunerea prezentă de arestare preventivă, prin raportare la dispoziţiile art. 1 lit. g din Hotărârea Guvernului României nr. 1739/06.12.2006, au constat că activitatea infracţională de întocmire, avizare, dispoziţie, aflate în legătură directă unele cu altele în cronologia emiterii acordului şi autorizaţiei, au fost decisive sub aspectul urmărilor descrise.

S-a arătat în doctrina şi practica judiciară că, prin expresia „atribuţia de emitere autorizaţie” se înţelege o activitate complexă de verificare şi analiză pe care o efectuează un decident referitor la activităţile şi competenţele altor executanţi şi pe care le confirmă ori pentru care dispune refacerea.

Cu toate acestea, inculpaţii nu au făcut niciun demers din cele stipulate, nici măcar demersul minim şi firesc de a analiza şi de a număra documentele depuse de solicitant. Ba mai mult, lipsa de rigoare a acestora a mers atât de departe, încât deşi au constatat că de la depunerea cererii de către solicitant 6.11.2014 şi până la data de 14.01.2015 când s-a prezentat pentru ridicarea acordului şi autorizării au trecut cele 50 zile prevăzute de lege, indicate şi în HCL din 2012 şi când acesta s-a prezentat la primărie i-au eliberat atât acordul cât şi autorizaţia de funcţionare. Surprinzător este faptul că întrebaţi asupra acestui aspect la audieri au precizat senini că au eliberat acordul şi autorizaţia şi că de obicei procedează în această manieră şi cu alţi solicitanţi, chiar dacă în temeiul HCL din 2012 aveau obligaţia legală să anuleze acordul iar solicitantul să demareze procedura din nou. Prin urmare rezultă cu evidenţă că inculpaţii au exercitat atribuţiile funcţionale de autoritate pur formal, iar consecinţele abuzului lor definite supra se conturează cu suficientă rezonabilitate.

În acelaşi timp, organele de urmărire penală au considerat că nu pot fi invocate cu succes, aspecte de ambiguitate legislativă ori lipsă de pregătire deoarece fiecare inculpat are atribuţii exprese rezultate din fişa postului şi reprezintă funcţionari publici ai unei autorităţi publice ale statului, care îşi desfăşoară activitatea de mult timp în acest domeniu. S-a adăugat şi faptul că inculpatul Popescu Cristian Piedone a desfăşurat activitate şi în domeniul alimentaţiei publice, anterior funcţiei de primar, aşa încât rezultă un tablou complet al indolenţei sale în aprecierea că acordarea de autorizaţii se rezumă la declaraţii pe proprie răspundere, o sumă de bani achitată la ghişeu drept taxă şi câteva documente formale. De altfel, în acelaşi mod se manifestă şi comportamentul celor două inculpate, concordant modului de lucru imprimat de primar la Sectorul 4.

Faţă de aspectele reţinute, Ministerul Public a apreciat că nu pot fi invocate presiuni de timp exercitate în cadrul procedurii de analiză a cererilor privind acordarea acordului şi avizului de funcţionare, datorită multitudinii de cereri, care ar putea favoriza apariţia unor erori, atât timp deoarece legiuitorul nu a prevăzut un termen pentru analizarea şi soluţionarea acestor cereri. Desigur că, durata acestor proceduri nu poate fi atât de mare încât să aducă atingere dreptului solicitanţilor, ea trebuind să se înscrie într-un termen rezonabil, termen care se consacră în practică în funcţie de anumite situaţii de fapt, de greutăţi întâmpinate în soluţionarea cererilor, de numărul acestora, de măsura în care ele sunt imputabile instituţiei ş.a.m.d. În cauză nu era un asemenea risc, deoarece cererea a fost înregistrată la registratura generală în 6 noiembrie 2014 iar solicitantul nici nu a fost interesat de stadiul cererii căci nici măcar în termenul de 50 zile nu s-a prezentat pentru ridicarea acordului.

Aşadar, funcţia deţinută de fiecare inculpat, implică, în primul rând, respectarea legii, susţinerea interesului public şi gestionarea onestă a resurselor. Nu în ultimul rând, întreaga legislaţie aferentă avizelor de funcţionare s-a modificat , chiar modificarea din 2007 s-a datorat tocmai faptului de a se asigura rigoarea şi siguranţa în imobilele autorizate, aşa încât, toate aceste măsuri de verificare trebui puse în aplicare în mod ferm de către cei trei inculpaţi care aveau competenţă în acest caz.

Mai precis, legiuitorul, prin ideea de avizare a desfăşurării unor activităţi de alimentaţie publică, nu a acordat puteri discreţionare funcţionarilor administraţiei publice, în sensul autorizării unor spaţii destinate activităţilor cu public în care siguranţa împotriva incendiilor să fie la discreţia celor implicaţi în acest proces. Faptul că acordul nu a fost ridicat deşi au trecut mai mult de 50 zile trebuia să atragă şi mai mult atenţia, implicarea, seriozitatea funcţionarilor. Dacă la primirea cererii în 6 noiembrie 2014 nu au verificat condiţiile PSI şi au considerat că documentele depuse şi declaraţiile pe proprie răspundere sunt în regulă, cel puţin când a venit solicitantul să-şi ridice acordul şi avizul, văzând că au trecut mai mult de 50 zile şi ar fi avut obligaţia legală să –i anuleze acordul şi avizul.

Aceştia şi-au încălcat, negat şi nesocotit tocmai obligaţia de statut ce presupunea analiza, astfel încât, eliberarea avizului de funcţionare să fie precedat de o verificare riguroasă. Dar verificările au fost formale, iar efectele se răsfrâng asupra unei colectivităţi de persoane.

Organele de urmărire penală au apreciat că din probele administrate în cauză până în acest moment al urmăririi penale rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor, că pentru infracţiunile reținute conform art. 223 alin.2 C. procedură penală., legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani şi pe baza evaluării gravităţii concrete a faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere, precum şi a împrejurărilor concrete privind persoana inculpaţilor considerăm că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică,o stare de pericol reală și actuală iar faptele sunt de gravitate deoarece au vizat condiţiile de siguranţă împotriva incendiilor într-un imobil autorizat.

Ministerul Public a motivat propunerea şi prin aceea că în absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a celor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că vieţile oamenilor nu pot fi protejate.

S-a arătat că arestarea răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor. Analiza acestei condiţii în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, persoana şi conduita primarului, persoana şi conduita celor două funcţionare, reacţia opiniei publice, rezonanţa şi gravitatea faptelor, denotă că în speţă sunt îndeplinite exigenţele pentru a putea fi dispusă privarea de libertate.

În plus, s-a arătat că în prezenta cauză, urmărirea penală efectuată obligă analizarea particularităţile şi consecinţele unor fapte de abuz în serviciu săvârşite de către funcţionari desemnaţi cu exerciţiul autorităţii publice.

Distinct de semnificaţia cu caracter general a abuzului în serviciu, trebuie avute în vedere aspectele concrete rezultate din comiterea faptei, respectiv: indiferenţa profesională şi superficialitatea îndeplinirii atribuţiilor pusă în evidenţă de emiterea unor autorizaţii de funcţionare pentru SC COLECTIV CLUB SRL fără un minim efort de verificare a documentelor depuse la dosar; alterarea încrederii în posibilitatea autorităţilor administraţiei publice de a oferi cetăţenilor garanţia că pot să-şi ducă viaţa în legalitate, demnitate şi că au libertatea de a alege locaţiile, fără teama că protecţia vieţilor omeneşti şi bunurilor materiale ar putea fi în primejdie; dispreţul manifestat faţă de garantarea dreptului constituţional la viaţă.

În şedinţa de judecată, inculpaţii, prin apărătorii aleşi au solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi admiterea probei cu înscrisuri, fiind depuse pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone un set de acte medicale privind starea de sănătate a inculpatului şi afecţiunile de care acesta suferă cât şi 2 ordonanţe ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie nr. 443/P/2014 din 20/05/2014 şi respectiv nr. 569/II-2/2014 din 07/07/2014, privind opinia magistratului procuror exprimată în sensul că nu poate exista un concurs ideal între infracţiunea de abuz în serviciu şi infracţiunea de fals.

judecătorul reţine că în cauză au fost ridicate documente atât de la Primăria Sector 4 Bucureşti cât şi de la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti – vol. 4 şi 5 dosar urmărire penale – referitoare la eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare pt. S.C. „COLECTIV CLUB „ S.R.L., a certificatului de înregistrare a acestei societăţi şi a certificatului constatator din 03/10/2014.

Potrivit acestor documente, judecătorul reţine că societatea la data de 03/10/2014 a obţinut de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti certificatului constatator, emis în temeiul disp. art. 171 al. 1 lit. b din Legea nr. 359/2004, eliberat în baza declaraţiei pe proprie răspundere nr. 344795/03.10.2014. Certificatul atestă înregistrarea declaraţiei pe proprie răspundere conform căreia firma îndeplineşte condiţiile de funcţionare, pentru activitatea declarată, printre care şi activitatea clasată CAEN 5621 activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi 5630 baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, la sediul secundar din Bucureşti, sector 4, str. Tăbăcarilor nr. 7, corp B, C15 Parter. Spaţiul în care societatea avea sediul secundar era deţinut de S.C. „COLECTIV CLUB „ S.R.L.,în baza contractului de locaţiune nr. 124/30.09.2014, încheiat de aceasta cu proprietarul, S.C. Pionierul S.A.,

De asemenea, la data de 14/01/2015 societatea „COLECTIV CLUB „ S.R.L a obţinut de la Primăria Sector 4 Bucureşti Autorizaţia de funcţionare nr. 369, valabilă până la data de 31/12/2014 şi Acordul de funcţionare nr. 3909/14.01.2015, valabil pentru14/01/2015 – 14/01/2016.

Aşa cum şi organele de urmărire penală au reţinut cronologia obţinerii autorizării de funcţionare a Clubului Colectiv de către societatea comercială, în acord judecătorul reţine în baza probelor înscrisurile ridicate şi depuse la dosarul cauzei că la data de 06.10.2014 a fost eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului certificatul de înregistrare seria B nr. 2978178, pentru S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. București, având ca activitate principală „baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor” şi punct de lucru în Bucureşti, str. Tăbăcarilor nr. 7, corp B, C15, parter, sector 4;

Cu privire la acest punct de lucru, la dosarul de înregistrare a societăţii de la O.N.R.C. a fost depus contractul de locaţiune nr. 124/30.09.2014, încheiat între S.C. PIONIERUL S.A., în calitate de locator şi S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., reprezentată de Anastasescu George Alin, Mincu Costin şi Gancea Paul Cătălin, în calitate de locatar. Conform contractului, S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. a închiriat un spaţiu în suprafaţă de 425 mp utili, situat în Bucureşti, str. Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, clădirea corp B-C15-parter, fost atelier prese. Durata contractului a fost stabilită pentru 3 ani, începând cu data de 01.10.2014;

La data de 6.11.2014 a fost depusă la Serviciul registratură al Primăriei Sector 4 cererea şi documentele pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare a S.C. COLECTIV CLUB S.R.L de către unul dintre cei trei asociaţi, respectiv numitul Gancea Paul Cătălin; împrejurarea este dovedită cu registrul de intrare în sediul Primăriei Sectorului 4 Bucureşti din care a rezultat faptul că, în data de 06.11.2014 Gancea Paul Cătălin a fost în incinta instituţiei, în intervalul orar 14:04 – 14:57; .

La aceeaşi dată de 6.11.2014 numitul Gancea Paul Cătălin a completat două formulare tipizate puse la dispoziţie în biroul funcţionarilor primăriei Sector 4 şi a dat o declaraţie pe proprie răspundere din care rezultă că: unitatea de alimentaţie publică situată în Bucureşti, str. Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, este de tipul bar/club, având următoarele caracteristici funcţionale: „ 1. Total suprafaţă (m2 ) – 425 m2 din care: de servire – 335 m2 ; de pregătire/predare – 30 m2 ; de depozitare – 30 m2 ; anexe-utilităţi (birouri, grupuri sanitare, vestiare, etc.) – 30 m2 ; numărul locurilor pentru consumatori: 80 locuri scaun.”.

La data de 6.11.2014 a fost depusă la Serviciul registratură al Primăriei Sector 4 sub nr. 84001/06.11.2014 de către numitul Gancea Paul Cătălin, cererea pentru eliberarea acordului de funcţionare a S.C. COLECTIV CLUB S.R.L ;

În vederea obţinerii acordului de funcţionare Gancea Paul Cătălin a depus certificatul de atestare fiscală nr. IID326708/06.11.2014, eliberat de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, precum şi o declaraţie pe proprie răspundere că „la punctul de lucru mai sus menţionat nu există asociaţii de proprietari, iar activitatea desfăşurată bar/club este în incinta fabricii PIONIERUL S.A.”;

Împrejurările descrise anterior, referitoare la suprafaţa şi numărul de locuri de scaune, rezultă din declaraţia numitului Gancea Paul Cătălin din data de 6.11.2015 care a arătat că după ce a ajuns la biroul unde trebuiau depuse actele de avizare, a intrat într-un birou în care se aflau aproximativ 4 sau 5 funcţionari, ocazie cu care a întrebat cui poate încredinţa dosarul pentru eliberarea avizului de funcţionare. Unul dintre angajaţi l-a chestionat în legătură cu denumirea firmei, invitându-l să aştepte în afara biroului. Când a revenit în birou, o angajată l-a întrebat din nou denumirea firmei şi i-a solicitat documentele pe care le avea asupra sa. După ce a examinat documentele prezentate, funcţionara a subliniat pe contractul de închiriere aspectele legate de existenţa contractului de salubrizare, a contractului de apă I-a dat să completeze două formulare tipizate, unul privind compartimentarea spaţiului util, pe care a completat-o având în vedere menţiunile din contractul de închiriere, iar cu privire la suprafeţele destinate barului şi cea a depozitării, a estimat conform propriilor aprecieri,pe acelaşi formular, trebuia să mai completeze o rubricaţie privind numărul locurilor pentru consumatori, ocazie cu care angajata primăriei l-a întrebat câte scaune existau efectiv în club, întrebare la care martorul a răspuns că erau un număr de 80 de scaune. Aceeaşi funcţionară i-a precizat că, dacă aveau peste 100 de locuri pe scaune, i-ar fi fost necesară autorizaţia de mediu. După ce a completat declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul că vecinii imobilului sunt de acord cu desfăşurarea activităţii de bar/club, funcţionara i-a luat dosarul, împreună cu cele două cereri, înmânându-i un bon cu un număr de înregistrare şi i-a specificat să meargă la casieria primăriei pentru a plăti o taxă de 3.000 lei, a achitat şi a lăsat întreaga documentaţie. Ridicarea acordului şi a autorizaţiei de funcţionare a avut loc în ianuarie 2015, deoarece numai atunci a revenit la sediul Primăriei Sectorului 4 Bucureşti şi nu a solicitat aviz de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) şi nici nu i-au fost cerute. Aceste aspecte se coroborează şi cu declaraţiile celor două inculpate.

La data de 14.01.2015 a fost întocmit acordul de funcţionare nr. 3909 de către inculpata Ganea Luminiţa Larisa din cadrul Serviciului autorizări comerciale avizat de către inculpata Iofciu Aurelia, în calitate de şef al aceluiaşi serviciu şi asumat prin semnătură de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de primar, având o perioadă de valabilitate de un an de zile de la data de 14.01.2015, până la 14.01.2016.

La data de 14.01.2015 a fost întocmită autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 de către inculpata Ganea Luminiţa din cadrul Serviciului autorizări comerciale, avizată de inculpata Iofciu Aurelia, în calitate de şef al Serviciului autorizări comerciale şi asumată prin semnare de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone în calitate de primar.

La data de 14.01.2015 a fost eliberată autorizaţia de funcţionare nr.369 pentru spaţiul situat în Bucureşti str. Tăbăcarilor nr.7 , Parter, C15, Corp B, Sector 4 de către Primarul Sector 4 inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone.

Această autorizaţie de funcţionare a fost emisă de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone în baza HCL S4 nr. 20 din 29.02.2012 şi prin acest act de autoritate administrativă s-a autorizat SC Colectiv Club SRL să desfăşoare activităţi de alimentaţie publică – respectiv baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor alcoolice. Temeiul eliberării autorizaţiei de funcţionare şi valabilitatea acesteia s-au întemeiat, aşa cum se menţionează expres în cuprinsul acestui document, pe faptul că, au fost îndeplinite alte două condiţii cumulative: funcţionare în concordanţă cu prevederile legale şi Acordul de funcţionare eliberat de primarul Sector 4 Bucureşti.

În ceea ce priveşte avizul de prevenire şi stingere a incendiilor, judecătorul reţine că deşi iniţial Legea nr. 359/2004, lege ce reglementa o procedură simplificată pentru obţinerea certificatului de înregistrare de către agenţii economici, prevederea emiterea acestui certificat fără obţinerea înainte de către agentul economic a avizelor/autorizaţiilor în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului, protecţiei muncii şi a celui de prevenire şi stingere a incendiilor ci doar declaraţia agentului economic din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică, pentru activităţile declarate, ulterior legea a fost modificată prin Legea nr. 159/15.06.2007. Acest din urmă act excludea din categoria domeniilor pentru care declaraţia pe proprie răspundere echivala cu aviz/autorizaţie emise de autoritatea competentă, avizul/autorizaţia PSI (pentru prevenirea şi stingerea incendiilor), fiind aplicabile numai prevederile actor normative în domeniu. Obligativitatea obţinerii acestui aviz în vederea funcţionării era şi este prevăzută de Legea nr. 307/2006 şi Hotărârea de Guvern nr. 1739 din 13/12/2006. Astfel, acest din urmă act normativ stabileşte că se supus avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 m2”.

Legea nr. 307/2006, pentru apărarea împotriva incendiilor reglementează ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii, impunând astfel o serie de răspunderi şi obligaţii atât autorităţilor publice centrale şi celor de la nivel local, inclusiv pentru primar, la art. 14. la lit. f) din art. 14 se prevede că primarul „dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite”.

Prin urmare, coroborând textele de lege invocate, judecătorul reţine că la emiterea acordului/autorizaţiei de funcţionare pentru SC COLECTIV CLUB SRL a activităţii de alimentaţie publică (catering) pentru evenimente şi de baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, la sediul secundar din Bucureşti, sector 4, str. Tăbăcarilor nr. 7, corp B, C15 Parter, în suprafaţă de 425 m2 conform contractului de locaţiune nr. 124/30.09.2014, inculpaţii aveau obligaţia legală de a verifica dacă solicitantul deţine toate avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege, cu atât mai mult avizul PSI pentru care legiuitorul stabilise că nu mai poate echivala declaraţia pe proprie răspundere a agentului economic şi că este necesară obţinerea avizului şi/sau autorizaţia emisă de Inspectorul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.S.U.).

Apărarea inculpaţilor în sensul că art. 14 lit. f din legea nr. 307/2006 nu este aplicabilă în cauză căci inculpatul Popescu nu a emis nici o autorizaţie, nu poate fi primită de judecător atât timp cât inculpatul a emis solicitantului o autorizaţie de funcţionare care a legalizat funcţionarea acestuia, în condiţiile în care nu îndeplinea condiţiile impuse de lege. Pe de altă parte judecătorul reţine că primarul, alături de alte instituţii publice, consiliile locale, judeţene, au atribuţii în ceea ce priveşte prevenirea situaţiilor de urgenţă, prevăzute atât în Legea nr. 307/2006 dar şi în Legea nr. 215/2001 (art. 63).

Este adevărat că pentru obţinerea avizului/autorizaţiei privind securitatea la incendiu solicitantul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii ceea ce presupune un efort financiar, şi de timp mult mai mare decât o declaraţie pe proprie răspundere, însă tocmai pentru evitarea unor situaţii devastatoare (cum a fost cel din Club Colectiv din 30/10/2015) legiuitorul impus obţinerea unui aviz/unei autorizaţii PSI nemaifiind suficientă declaraţia pe proprie răspundere. De verificarea îndeplinirii acestei obligaţii este răspunzătoare şi autoritatea publică locală care autorizează funcţionarea agentului economic.

Pe de altă parte, pentru activitatea declarată de către agentul economic, autoritatea publică locală, în circumscripţia căreia urmează a fi desfăşurată acea activitate, emite acord/autorizaţie de funcţionare, dacă agentul respectiv deţine toate avizele/autorizaţiile specifice activităţii. Sub acest aspect, judecătorul reţine că inculpata Ganea cunoştea că pentru autorizarea funcţionării agentului economic care avea mai mult de 100 locuri în activitatea de alimentaţie publică îi este necesară, pentru autorizarea funcţionării, un aviz de mediu, emis de autorităţile competente – Garda de mediu, atenţionând în acest fel pe asociatul societăţii solicitante, care de altfel, a declarat că numărul de locuri pe scaun în viitorul club este de 80, astfel că din punct de vedere a respectării dispoziţiilor de ţin de mediu, era suficientă declaraţia pe proprie răspundere a agentului. Aceeaşi inculpată, însă s-a apărat invocând necunoaşterea dispoziţiilor legale în care se stipula că pentru o suprafaţă de 200 m2 sau mai mare în care îşi desfăşoară activitatea, aceluiaşi agent îi este necesar un aviz/autorizaţia PSI, aviz care nu putea echivala nici măcar cu declaraţia pe proprie răspundere întrucât legiuitorul a exclus această formă, apărare ce nu poate fi primită.

Chiar şi locatorul, în contractul de locaţiune, .... dosar urmărire penală, şi-a delegat responsabilităţile privind apărarea împotriva incendiilor, pt. imobilului închiriat, prin a prevede la art. 6.4 lit. d) că locatarul va respecta normele, regulamentul şi dispoziţiile legale privind PSI şi orice alte norme de protecţie prevăzute de legislaţia în vigoare, tot în virtutea dispoziţiilor Legii nr. 307/2004 care în apărarea împotriva incendiilor implică responsabilitatea atât a autorităţilor publice centrale şi locale cât şi a persoanelor juridice.

Inculpaţii, ca funcţionari în cadrul unei autorităţi publice, cu atribuţii în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor au considerat nejustificat că nu este în responsabilitatea lor să verifice dacă solicitantul, pentru activitatea şi în spaţiul deţinut, deţine aviz/autorizaţia PSI, că în HCL 22/20145 nu era prevăzut în mod expres şi prin urmare această obligaţia se putea îndeplini după autorizarea funcţionării, însă dispoziţiile legale analizate anterior erau clare şi impeneau a fi respectate de inculpaţi, indiferent de prevederile unui alt act normativ emis de o autoritate locală, care nu putea modifica dispoziţiile legale. Consecinţele îndeplinirii atribuţiilor de serviciu cu nepăsare şi indiferenţă au constat în pierderii de zeci de vieţi omeneşti, de vătămări grave ale integrităţii şi sănătăţii multor persoane, cu costuri uriaşe din partea persoanelor şi a statului pentru că funcţionari responsabili nu au înţeles rolul important al PREVENIRII unor situaţii de urgenţe, dezastruoase prevăzut şi reglementat de legi.

Toţi inculpaţii în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi apoi, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi prin concluziile apărătorilor, au susţinut în apărarea lor că obligativitatea verificării existenţei avizului/autorizaţiei PSI nu era prevăzută în Hotărârea Consiliului Local nr. 22/2014. Această apărare nu poate fi reţinută de judecător având în vedere că atât cele 2 inculpate cât şi inculpatul Popescu deţineau funcţii publice de execuţie sau de conducere, având ca atribuţii de serviciu, potrivit fişelor de post, aflate la dosarul cauzei, şi emiterea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi din cele declarate şi de SC COLECTIV CLUB SRL, atribuţii în virtutea cărora aveau obligaţia de a cunoaşte legislaţia în domeniu. În plus, judecătorul reţine că, chiar şi actele normative locale prevăd verificarea existenţei acordurilor, avizelor, autorizaţiilor, licenţelor instituţiilor de specialitate, în condiţiile legii, în funcţie de codul CAEN pentru fiecare locaţie în care se desfăşoară activitatea de alimentaţie publică. În plus, primarul, ca autoritate publică locală are responsabilităţi multiple, alături de celelalte autorităţi publice locale şi centrate, în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor.

Judecătorul cu privire la aceste apărări reţine, în mod contrar, că potrivit Autorizaţiei de funcţionare nr. 369/14.01.2015, fila 8 vol. 5 dosar UP, pe verso, la vize anuale, societatea avea autorizaţie valabilă până la 31/12/2014, de la data primei plăţi a taxei, din 06/11/2014, astfel că societatea a primit acceptul de funcţionare în aceeaşi zi în care a achitat prima taxă, menţiunile fiind întocmite de inculpata Ganea şi avizate de inculpata Iofciu, în calitate de şef serviciu autorizări comerciale. Prin urmare, apărarea inculpatei nu poate duce la înlăturarea răspunderii penale a acesteia.

În ceea ce priveşte calificarea infracţiunii de abuz în forma agravantă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportându-se la criticile aduse de apărarea inculpaţilor, judecătorul reţine că prin art. 132 din Legea nr. 78/2000 s-a stabilit o condiţie şi anume ca funcţionarul sau o altă persoană să fi obţinut un folos necuvenit, ceea ce presupune ca avantajul prin comiterea faptei să reprezinte mai mult decât rezultatul infracţiunii de abuz în serviciu. Judecătorul constată că în forma actuală a actului normativ legiuitorul a înlocuit sintagma „un avantaj patrimonial sau nepatrimonial” cu „un folos necuvenit”. În cauză, organele de urmărire penală au reţinut că urmare a emiterii acordului/autorizaţiei de funcţionare, SC COLECTIV CLUB SRL a obţinut dreptul de a funcţiona legal, ceea de mai departe să îşi desfăşoare activitatea nestingherită, deşi nu îndeplinea toate condiţiile legale să funcţioneze în activitatea declarată.

Prin urmare, rezultă, din starea de fapt reţinută în referatul cu propunere, confirmată prin probele administrate până la acest moment, că prin modul de acţiune al inculpaţilor s-a cauzat nu doar o vătămare a intereselor legale ale altor persoane dar s-a obţinut, pentru SC COLECTIV CLUB SRL, un folos necuvenit constând într-o activitate producătoare de profit care a funcţionat fără îndeplinirea tuturor condiţiilor legale.

Cu privire la posibilitatea de a fi reţinută sau nu în concurs ideal atât abuzul în serviciu cât şi infracţiunea de fals, aspecte asupra cărora apărarea inculpaţilor a insistat, judecătorul constată că faza procesului penal o reprezintă urmărirea penală, fiind investit cu o propunere de luare a unei măsuri preventive, astfel că stabilirea încadrării juridice a faptelor excede cadrului procesual, eventualele apărări şi schimbări ale încadrării juridice urmând a fi făcute de apărare în cursul urmăririi penale în faţa procurorului, sau în faza judecăţii, dacă va fi cazul, în faţa instanţei.

În ceea ce priveşte apărarea inculpatului Popescu în sensul că nu ar putea fi reţinute în sarcina sa acuzaţiile aduce întrucât acesta a semnat formal autorizaţia, judecătorul o va înlătura apreciind că o astfel de apărare contravine însăşi exercitării atribuţiilor impuse de funcţia pe care inculpatul o deţinea. Astfel, a reţine că primarul semnează actele pe care chiar el le emite, doar formal, că în spatele acestei semnături există mai multe filtre de control a angajaţilor şi prin urmare acesta nu are nici o responsabilitate asupra actului pe care l-a semnat, ar însemna că toate actele semnate de acesta nu îi angajează niciodată, nici o răspundere, de niciun fel, ceea ce este în contradicţie cu exercitarea funcţiei de primar ca urmare a unui mandat electiv cu care a fost investit.

De asemenea, apărarea inculpatului Popescu în sensul neluării unei măsuri preventive atât de severe datorită afecţiunilor de care acesta suferă, nu poate fi primită de judecător având în vedere, pe de o parte că atât ANP cât şi Ministerul de Interne poate asigura asistenţă medicală, iar pe de altă parte, din documentele depuse nu rezultă existenţa unei expertize care să concluzioneze în sensul că inculpatul nu ar putea suporta detenţia.

Judecătorul apreciază că în cauză este întrunită condiţia art. 223 al. 2 teza finală, la acest moment privarea de libertate a inculpaţilor fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru societate. Judecătorul are în vedere gravitatea activităţii infracţionale pretins desfăşurate dar şi datele ce caracterizează persoanele inculpaţilor, aceştia chiar dacă nu au antecedente penale

De altfel, referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaţilor, o primă observaţie ce se impune a fi făcută este aceea că, deşi nu se confundă cu pericolul social al faptelor bănuit comise, această formă de pericol nu poate fi analizată şi apreciată distinct de pericolul social – abstract dar, mai ales, concret – al faptei penale imputată infractorului. În opinia judecătorului, între cele două forme de pericol, există o strânsă legătură, astfel că mijloacele de probă ce dovedesc presupusa activitate infracţională reliefează şi pericolul pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din particularităţile cauzei de faţă şi anume: existenţa unor probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, de abuz în serviciu, în forma agravantă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi fals intelectual, fapte care, prin rezultatul produs, prezintă o gravitate sporită, fiind afectate relaţii sociale, privitoare la sănătatea populaţiei; urmările faptelor pentru care există motive plauzibile de a se bănui că a fost comisă, de sentimentul de insecuritate socială pe care îl generează în rândul membrilor societăţii faptele de genul celor imputate inculpaţilor, îndreptăţesc la a reţine că persoana asupra cărora planează bănuiala rezonabilă că a participat, în calitate de autor sau de complice, la comiterea unor astfel de fapte, prezintă un pericol real şi concret pentru ordinea publică.

Chiar dacă inculpaţii beneficiază de prezumţia de nevinovăţie pentru săvârşirea faptelor, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu poate să nu observe că faţă de modalitatea de săvârşire a faptelor, a modului în care aceştia au acţionat, prin ignorarea vădită a dispoziţiile legii, şi nu doar în ceea ce priveşte emiterea de acte pentru S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. ci şi pentru toţi solicitanţii, conform propriilor declaraţii, se poate forma presupunerea mai mult decât rezonabilă că, cel puţin pentru faza urmăririi penale, procesul penal riscă să nu se desfăşoare în bune condiţii.

Pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică, autorităţile judiciare trebuie să aibă o reacţie fermă şi să ia, în mod prompt, măsurile corespunzătoare pentru scoaterea din mediul social a indivizilor care comit fapte de genul celei imputate inculpaţilor din prezenta cauză şi să-i plaseze în mediul carceral, deoarece numai în această modalitate se realizează o apărare reală a ordinii publice.

Lăsarea în libertate a inculpaţilor ar genera un sentiment acut de insecuritate în comunitate şi ar induce percepţia, periculoasă pentru statul de drept, că în faţa unor conduite de genul celei avute de inculpaţi, autorităţile statului nu au o reacţie fermă, menită să înlăture riscul de reiterare a unor conduite asemănătoare De asemenea, persoanele implicate şi, în general, cetăţenii comunităţii în care au fost comise faptele din prezentul dosar, s-ar vedea lipsiţi de protecţia pe care autorităţile unui stat democratic trebuie să le-o asigure.

În considerarea aspectelor prezentate, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi arată că orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază ca măsura arestării preventive se justifică, la acest moment al procesului penal, fără a încălca prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpaţii, deoarece măsura a fost luată pe baza presupunerii rezonabile, în sensul comiterii unor infracţiuni, aspect ce nu tinde să reprezinte o executare anticipată a pedepsei.

Pe de altă parte, judecătorul de drepturi şi libertăţi este obligat sa vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte şi interesul public de protecţie a cetăţenilor împotriva comiterii de infracţiuni, dedus din modul de săvârşire al faptelor cu privire la care exista indicii ca a avut loc cu participarea inculpaţilor. În condiţiile spetei, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesele inculpaţilor de a fi puşi în stare de libertate.