Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cristoiu: De ce nu ne spune Sebastian Ghiță adevărul integral

cristoiu

cristoiublog.ro:

După ultima emisiune la B1Tv cu Sebastian Ghiță (cea în care el mi-a făcut cadou două cucuvele mov), exasperat de șmecheriile prin care, pe parcursul interviului, fostul deputat ocolise orice răspuns precis în chestiunea e-mail-urilor trimise de Codruța Kovesi sub porecla de Cuveaua mov, i-am zis în încăperea în care se stă, de obicei, cu invitatul înainte și după prezența în studio, că bate apa în piuă, că ne aburește.
– Ca gazetar, i-am zis, lucrez, asemenea procurorilor (nu a celor români, firește) cu dovezi. Zicerile pur și simplu, aluziile, generalitățile, sugestiile date prin făcutul cu ochiul, nu-mi sînt de nici un folos.
Aveți și alte date despre miș-maș-ul la nivel înalt prin care i s-a aranjat Codruței Kovesi o decizie favorabilă în iulie 2012?
Dacă da, publicați-le, sau măcar spuneți-mi-le mie off-the-record. Dacă nu, lăsați-ne în pace cu dezvăluirile dumneavoastră!

Năpustirea mea asupra lui Sebastian Ghiță se întemeia pe ce știam, din cercetarea documentelor, despre implicarea sa în Afacerea Albirea Codruței Kovesi în chestiunea plagiatului.
Din cîte se știe, Sebastian Ghiță declanșase marți, 25 septembrie 2016, un Scandal mediatic însemnat depunînd la Parchetul General un autodenunț:

În cursul anului 2012, am participat în mod direct la redactarea în fals, fără respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Deţin date şi dovezi care demonstrează că această comisie nu s-a întîlnit niciodată, iar redactarea în fals a raportului s-a făcut cu implicarea unor înalţi demnitari ai statului şi cu ştiinţa Laurei Codruţa Kovesi”.

La o asemenea dezvăluire, orice gazetar minim profesionist tresare și se angajează imediat în căutarea de noi date și documente menite a stabili Adevărul.
Eu nu mai sînt demult un gazetar activ.
Altfel spus, lipsit fiind de o redacție, care să mă ajute în investigația de teren, mă mulțumesc, ca istoric al clipei, să caut date și documente în ceea ce s-a publicat în presă.

După dezvăluirea care a fost autodenunțul, am purces la o investigație pe cont propriu, de bibliotecă, a întîmplărilor din 2012.
Toate datele convergeau spre teza unui aranjament la nivel înalt prin care CNE o albise pe Codruța Kovesi în chestiunea plagiatului.
Pentru stabilirea Adevărului materialul strîns și publicat de mine nu era suficient.
Aveam nevoie de la Sebastian Ghiță de mai multe date și documente menite a se constitui în dovezi despre felul cum se aranjaseră lucrurile. Sebastian Ghiță nu aducea însă nici o dovadă în sprijinul autoacuzațiilor sale (...)

Ulterior, Sebastian Ghiță a oferit opiniei publice unele amănunte. Toate se subsumau tezei că el s-a implicat în Afacerea Albirea Codruței Kovesi numai și numai pentru că era prieten cu viitoarea șefă a DNA.
Sub acest semn, autodenunțătorul făcuse caz de e-mail-urile schimbate cu Codruța Kovesi, de amănuntele cu petrecerile la care invitase pe șefa Parchetului General.
La fel procedase și în emisiune.
Eu însă miroseam că Sebastian Ghiță procedează la o subtilă manipulare.
Încerca să rezume implicarea sa la îndeplinirea unei datorii prietenești față de Codruța Kovesi.
Ori eu bănuiam că lucrurile au stat altfel.
Și anume că Sebastian Ghiță primise misiunea s-o ajute pe Kovesi.

La vremea respectivă, în 2012, Sebastian Ghiță era un om de nădădejde al SRI. Nu știu dacă ofițer acoperit sau doar colaborator. Sigur e că se numără printre pușculițele Serviciului.
Din cercetarea CIA mi-am dat seama că orice Serviciu Secret are nevoie, pentru anumite Operațiuni zise și murdare, de bani negri, care nu pot fi scoși din contul oficial al Serviciului.
Pentru acestea, se apelează la oameni de afaceri sau la fundații. Filmul 1984, folosit din greu în campania anticomunistă, a fost finanțat de CIA prin intermediul unei fundații americane, brusc preocupate de promovarea culturii. Oamenii de afaceri sînt ajutați de Serviciul Secret să obțină bani din contracte cu statul. În schimb, aceștia trebuie să contribuie cu parale la diferite operațiuni. Nu de puține ori aceste operațiuni sînt desfășurate chiar de una dintre firmele omului de afaceri.

Ani întregi Sebastian Ghiță a îndeplinit misiuni date de SRI.
Una dintre acestea a fost cea de aranjare a albirii Codruței Kovesi în chestiunea plagiatului.
La vremea respectivă, Codruța Kovesi era procuror general, numită în funcție a doua oară de Traian Băsescu.
Regimul USL, instalat în mai 2012, reprezenta pentru Sistemul lui Traian Băsescu un pericol mortal.
Cam ceea ce se întîmplă acum cu Sistemul lui Klaus Iohannis.
Pe drept cuvînt, SRI, la rugămintea colaboratoarei sale de nădejde, Codruța Kovesi, i-a încredințat lui Sebastian Ghiță misiunea de a aranja o decizie favorabilă Codruței Kovesi din partea Consiliului Național de Etică, organism aflat sub autoritatea Ministerului PSD al Educației.
Din cele cercetate de mine rezulta că Operațiunea trebuia făcută cu o cît mai mică implicare a demnitarilor și liderilor USL.
Era nevoie de cineva precum Sebastian Ghiță care să aranjeze totul, inclusiv plata avionului cu care el și Mihnea Costoiu s-au deplasat la Cluj, după nefericitul colaborator al DNA Gheorghiță Mateuț.

Reproșîndu-i lui Sebastian Ghiță că nu merge cu dezvăluirile pînă la capăt, mă refeream la cele despre misiunea primită (...)

S-a vorbit după aceste înregistrări că asistăm la o reeditare a cazului Pacepa.
Un om din interior spune adevărul despre relația sa cu un serviciu secret.
Nici vorbă de compararea cu Pacepa.
Sebastian Ghiță continuă să spună adevărul doar pe jumătate.
Adevărul integral se referă la relația sa cu SRI.

Ziarul Financiar:

Averea gospodăriilor din România era la mijlocul lui 2016 de 229 miliarde de dolari, în scădere puternică faţă de anii de dinainte de criză, din cauza prăbuşirii preţurilor imobilelor. Datele sunt consemnate în ultimul raport privind „bogăţia globală“ (Global Wealth Data Book 2016) elaborat de banca elveţiană Credit Suisse şi care sunt foarte apropiate de cele ale BNR.

Datele Credit Suisse conţin însă o evoluţie pentru majoritatea ţărilor lumii şi fac posibilă comparaţia între averea gospodăriilor din România şi, de pildă, a ţărilor din jur.

Astfel, la jumătatea anului trecut, averea gospodăriilor din România era de 229 mld. dolari, la o populaţie de 16,5 milioane de adulţi.

Spre comparaţie, averea gospodăriilor din Ungaria era, la aceeaşi dată, de 256 de miliarde de dolari (peste cea a bogăţiei familiilor din România, aşadar), la o populaţie adultă la jumătate. Diferenţele se măresc pe măsură ce înaintăm spre vest. Averea gos­podăriilor Cehiei era la mij­locul anului trecut de 409 miliarde de dolari, la o populaţie adultă de 8,4 mi­lioane de locuitori, iar averea gospodăriilor poloneze de 746 miliarde de dolari la o populaţie adultă de 30,3 milioane.

„Căderea pieţei imobiliare a afectat puternic acest indicator, având în vedere că activele imobiliare reprezintă cele mai de valoare bunuri deţinute de populaţie. Dar acest lucru s-a întâmplat mai peste tot în lumea atinsă de criză, într-o proporţie mai mare sau mai mică“, comentează economistul Aurelian Dochia.

În cazul companiilor, de obicei, valoarea activelor este mai mare decât cifra de afaceri. În cazul activelor populaţiei, ele sunt peste PIB. În România însă valoarea activelor populaţiei (bogăţia gospo­dăriilor) era, la mijlocul anului trecut, de 130% din PIB. Spre comparaţie, în Polonia era de 160% din PIB, în Bulgaria de 170% din PIB, în Ungaria de 210% din PIB, iar în Cehia a fost de 220% din PIB. În ţările occidentale situaţia nu suportă comparaţie.

Averea gospod­ăriilor ame­ricane este de 4,6 ori mai mare decât PIB-ul ţării. În Germania averea populaţiei este de 3,8 ori peste PIB, iar în Franţa de cinci ori. „Raportul pare prea mic, dar el reflectă bogăţia sau mai degrabă sărăcia noastră“, comentează economistul Adrian Codîrlaşu.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.