Premium
Jurnalistul Ion Cristoiu nu ratează nicio ocazie pentru a mai da o lovitură binomului SRI-DNA. De data aceasta, sub tirul lui Cristoiu a intrat doar SRI, prin cel mai jenant episod public din istoria serviciului secret.
”26 iunie 1995.– SRI încearcă să pună capăt unui scandal de proporţii declanşat de doi dintre ofiţerii săi. La 21 iunie doi ziarişti de la ziarul „Ziua” (dintre cei doi, Tana Ardeleanu este realizatoarea anchetelor despre apartenenţa lui Ion Iliescu la KGB) au observat că sînt filmaţi dintr-o maşină. Cei doi ziarişti i-au reţinut pe următori şi i-au dus la Poliţie unde au fost identificaţi ca lucrători ai SRI. Aceată instituţie a negat faptul că lucrătorii ei îi urmăreau pe ziarişti, dar pe peliculele din aparatele de fotografiat imaginea Tanei Ardeleanu revenea frecvent. Cei doi ofiţeri ai SRI au fost suspendaţi din funcţie pentru „lipsă de profesionalism şi abilitate în îndeplinirea misiunii lor”. Ceea ce s-a numit „afacerea Terasa Anda” nu s-a încheiat prin demiterea celor doi ofiţeri; comentariile, ipotezele şi protestele la adresa metodelor de lucru ale SRI au continuat încă multă vreme, iar Virgil Măgureanu, directorul SRI, va mai avea de dat explicaţii (şi) în comisia parlamentară de control al activităţii SRI.
Doi ofiţeri SRI, dintre care unul chiar şef de birou, se aflau într-o misiune de filaj. Se mai poartă discuţii dacă ei vizau pe cei doi jurnalişti sau niscaiva spioni. Eu însumi m-am pronunţat, la un moment dat, în această privinţă. Depărtat deja de întîmplare, îmi dau seama însă că ea trebuie abordată şi dintr-un alt punct de vedere. Şi dacă o privim din acest nou unghi, vom constatat că avem toate motivele să ne stricăm de rîs. Pentru că, din acest nou unghi de vedere n-are importanţă pe cine filau cei doi. Are importanţă ce li s-a întîmplat. Indiferent că urmăreau sau nu pe cei doi jurnalişti, ei au fost mai ridicoli decît doi bărbaţi în toată firea surprinşi umblînd în izmene în plin centrul unei metropole. Sînt descoperiţi ca nişte ageamii. Odată descoperiţi, ei încearcă s-o ia din loc cu maşina. Cei de la „Ziua” le-o blochează cu jaloane de parcare şi le dezumflă roţile. Atunci marii, domnii ofiţeri SRI, cei care trebuie să se confrunte cu ultraspecializaţii spioni străini, cu asprii membri ai unor organizaţii teroriste, o rup la fugă.
După ce am rîs cu poftă de aceşti Păcală şi Tîndală ai lui Virgil Măgureanu, de aceşti tăntălăi atît de proşti încît ar fi incredibili şi într-o farsă teatrală ieftină, mi-am dat seama că n-am nici un motiv să mă amuz. Nu sînt un specialist în servicii secrete. Presupun însă că un specialist în filaj, chiar dacă aparţine nu SRI-ului, ci unui trib pierdut în junglă, învaţă, înainte de toate, să nu fie descoperit în timpul misiunii sale de către specialiştii în contrafilaj. Dacă ar fi să credem relatărilor din presă, Ioan Tinca şi Ionel Poporoagă au fost surprinşi filînd de către nişte amatori. De asemenea, presupun că, aşa cum cititul începe cu învăţarea alfabetului, ofiţerii SRI de filaj sînt instruiţi, chiar de la primele ore de curs, cum să se descurce în clipa cînd sînt surprinşi în misiunea operativă. Priviţi felul în care au reacţionat cei doi după ce au fost descoperiţi! Pînă şi eu, care nu mă pricep la filaj mai mult decît la condus o navetă spaţială, m-aş fi descurcat mai bine. Presupun c-aş fi dovedit suficient sînge rece pentru a mă legitima fără a trezi nici o suspiciune. Presupun c-aş fi avut suficient tupeu pentru a o face pe bucureşteanul indignat de faptul că sînt întrebat de ce filmez Terasa Anda. Păi eu, în clipa în care cei trei reporteri speciali ai cotidianului „Ziua” ar fi venit să mă întrebe ce fac acolo, i-aş fi băgat scurt în mă-sa, întrebîndu- i la rîndu-mi, în ce calitate se interesează de ce fac. Asta, pentru că nu miar fi fost greu şi fără a fi specialist SRI în filaj să joc teatrul cetăţeanului care filmează ca amator. Privită astfel, întreaga tărăşenie e mult mai gravă decît dacă ar fi vorba, într-adevăr, de o filare de către SRI a doi jurnalişti.
Din acest punct de vedere se pot lansa trei ipoteze:
1. Cei doi s-au comportat aşa de prosteşte, pentru că sînt pur şi simplu nişte mutălăi. E ipoteza lansată de Virgil Măgureanu. Numai că directorul SRI nu-şi dă seama că, în condiţiile în care această ipoteză e adevărată, noi, cetăţenii acestei ţări, avem toate motivele să nu mai dormim liniştiţi. Printre altele, Serviciul Român de Informaţii are misiunea de a descoperi şi preveni acţiunile serviciilor secrete străine împotriva României, planurile diabolice ale unor organizaţii teroriste. Un mijloc de îndeplinire a acestei misiuni îl constituie filarea spionilor străini sau a celor bănuiţi c-ar aparţine unor organizaţii criminale. Se înţelege că spionii, teroriştii sînt specialişti în descoperirea faptului că sînt filaţi. De aceea, e de presupus că ofiţerii SRI însărcinaţi cu filarea sînt astfel instruiţi încît spionii şi teroriştii să nu-şi dea seama că sînt urmăriţi. Marii specialişti în filaj ai SRI-ului, Ioan Tinca şi Ionel Poporoagă, au fost surprinşi filînd de nişte ageamii. Păi dacă acest lucru s-a întîmplat cu nişte amatori, cum să nu credem că ei, ca şi colegii lor, au participat anterior la misiuni operative pe care spionii şi teroriştii le-au sesizat din prima clipă? Spioni şi terorişti care, dîndu-şi seama că sînt filaţi, şi-au luat toate măsurile de contracarare. Continuînd, apoi, să-şi vadă de treabă. În aceste condiţii, nu putem să nu ne întrebăm: cum îşi îndeplineşte SRIul datoria de protejare a siguranţei naţionale? Instituţia condusă de Virgil Măgureanu trăieşte şi activează pe baza banilor primiţi de la bugetul statului. Altfel spus, salariul unor ofiţeri precum Ioan Tinca şi Ionel Poporoagă provin din buzunarul contribuabilului. Adică al fiecăruia dintre noi. Ca şi salariul directorului SRI, Virgil Măgureanu. În aceste condiţii, noi, cei care plătim impozite pentru ca să existe şi să activeze SRI-ul, nu putem fi mulţumiţi cu măsura luată de mai-ma-rele instituţiei: aceea de a-i da afară pe cei doi ageamii. Dacă ei au fost atît de tăntălăi, atunci o mare responsabilitate o are şi directorul SRI.
2. Ioan Tinca şi Ionel Poporoagă au procedat atît de prosteşte, nu pentru că sînt nişte tăntălăi, ci pentru că au fost implicaţi de la început, împreună cu alte cadre din SRI şi cu conducerea ziarului „Ziua”, într-o operaţiune de compromitere a instituţiei conduse de Virgil Măgureanu. Potrivit acestei ipoteze cei doi au jucat din plin comedia descoperirii de către nişte ageamii şi a comportamentului tembel în clipa în care au fost surprişi. Dacă această ipoteză e adevărată, atunci cei doi sînt, alături de cadrele SRI care au pus la cale scenariul, nişte trădători. Măsura de dare afară din rîndurile SRIului e insuficientă. Parchetul Militar trebuie să se sesizeze şi să ia măsuri împotriva lor, ca şi împotriva celor care le-au fost complici”, scrie Ion Cristoiu, în EvZ.
Citește mai departe AICI
