Premium
Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ miercuri, cu majoritate de voturi, proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale.
"CSM, în urma deliberărilor, avizează negativ proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind graţierea unor pedepse, precum şi modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile dispoziţiilor articolului 115 alin. 4 din Constituţia României", a anunţat preşedintele CSM, Mariana Ghena, în plenul Consiliului.
Pe 19 ianuarie, CSM anunţa că cele două proiecte au fost comunicate pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.
”Nu întrunesc conditiile articolului 115. A fost majoritate de voturi.”, a spus Augustin Lazăr, procurorul general al României, după ședința CSM.
Citește și: De la Facebook pornesc majoritatea INFIDELITĂȚILOR: Cu cine își ÎNȘALĂ oamenii partenerii
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat miercuri că nu este justificată urgenţa adoptării proiectelor de OUG privind graţierea şi modificarea Codurilor penale.
"Înainte de a participa la şedinţa CSM am citit şi eu punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, care nu este o noutate pentru mine pentru că elaborarea acestui punct de vedere a avut în vedere şi observaţiile pe care le-a transmis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care erau în acelaşi sens, adică nu susţinem promovarea unui astfel de demers pe calea unei ordonanţe de urgenţă. Am arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de articolul 15 aliniatele 4 şi 6 din Constituţie, în sensul că nu este justificată urgenţa", a precizat Cristina Tarcea, la sediul CSM.
Citește și: Prima țară din lume unde DEȚINEREA DE ANIMALE SĂLBATICE e INTERZISĂ
Ea a adăugat, cu privire la ordonanţa de urgenţă privind modificările Codului penal şi a Codului de procedură penală, că nu răspunde întru totul deciziilor Curţii Constituţionale.
"Ne-am raportat la nota de fundamentare, la conţinutul reglementării în ceea ce priveşte ordonanţa privind graţierea şi am constatat că nu există o corelare între reglementare şi urgenţa afirmată, iar în ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă privind modificările Codului penal şi a Codului de procedura penală, aşa cum am arătat şi cu altă ocazie, am spus că ea nu răspunde întru totul deciziilor Curţii Constituţionale pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunţat şi cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor Curţii Constituţionale", a precizat Tarcea.
Citește și: Prima țară din Europa în care prelevarea de organe se face automat
Cu privire la raportul MCV, Tarcea a precizat că acesta i se pare a "oglindire obiectivă" a ceea s-a întâmplat în justiţie în ultimii 10 ani.
"Am citit raportul politic. Mie mi se pare o oglindire obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în justiţie în perioada ultimilor 10 ani, pentru că, aţi observat, raportul vizează o perioadă mult mai mare, sunt înregistrate progresele, sunt înregistrate şi lucruri care sunt de făcut, aţi vazut, sunt şi recomandări. Ceea ce mi se pare demn de notat este faptul că se concluzionează că obiectivele stabilite prin MCV au fost îndeplinite, dar în acelaşi timp există şi o îngrijorare, o serioasă îngrijorare din partea tehnicienilor Mecanismului în ceea ce priveşte păstrarea acestor evoluţii pozitive şi riscul de a ne întoarce la ceea ce am fost odată. În acest context au fost menţionate şi cele două acte normative", a arătat preşedintele ÎCCJ.
Citește și: Asta e cea mai PUTERNICĂ locomotivă din lume: La ce temperatură a fost testată
Cu privire la supraaglomerarea din penitenciare, Cristina Tarcea a spus că sunt mai multe aspecte care nu şi-au găsit încă o reglementare legislativă, cum ar fi hrana sau tratamentul medical care se aplică deţinuţilor.
"Am fost agentul României la CEDO. Condiţiile din penitenciar sunt analizate acolo sub prisma articolului 3, care înseamnă dreptul de a nu fi torturat şi de a nu fi supus la rele tratamente, dar vreau să vă spun că supraaglomerarea penitenciarelor este doar unul dintre aspectele care ar interesa articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Sunt multe alte aspecte care din păcate nu şi-au găsit încă o reglementare legislativă şi mă gândesc aici la dreptul de a ocupa un spaţiu de o anumită dimensiune, la condiţiile de transport între diferite locuri de detenţie sau între locul de detenţie şi instanţe, mă refer la hrană, la tratamentul medical care se aplică deţinuţilor", a menţionat Cristina Tarcea.
