Premium
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va verifica şi va analiza impactul deciziei Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor prevederi referitoare la renunţarea la urmărirea penală sau clasarea unui dosar.
"Nu vreau să se înţeleagă că eu critic CCR, pentru că nu am voie s-o critic. Eu îmi pun doar nişte întrebări şi spun aşa: şi astăzi, dacă se dă o astfel de soluţie, există posibilitatea să fie atacată la instanţă. Am doar o vagă bănuială şi cred că motivarea va fi aceea că doar un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, sau a lipsei de pericol, sau a oportunităţii încetării urmăririi. (...) Dar aceasta este situaţia, de impact asupra sistemului", a arătat Mircea Aron într-o conferinţă de presă. El a precizat că, anul trecut, procurorii au instrumentat 134.000 de cauze şi a amintit că există state, mult mai dezvoltate din punct de vedere juridic, care contabilizează costurile unui proces şi, dacă nu există perspective, se renunţă la proces.
"Aici vorbim de fapte mărunte în care nu ştiu ce avantaje ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba în cauza respectivă", a mai arătat Aron. Curtea Constituţională a decis miercuri că dispoziţiile art.318 din Codul de procedură penală privind cazurile în care procurorul poate renunţa la urmărirea penală şi clasa un dosar sunt neconstituţionale.
Art. 318 prevede: "(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia. (2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii. (3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate; c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă; d) să frecventeze un program de consiliere".
De asemenea, art. 318 mai stipulează: "(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei; 5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare; (6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă. (7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate".
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate contravin principiului legalităţii, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi prevederilor art.124 alin.(1) coroborate cu art.126 alin.(1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin, spun cei de la Agerpres.
