Premium
Direcţia legislaţie, documentare şi contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ, luni, propunerea legislativă pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor, arătând că aceasta nu respectă exigenţele de calitate a legii. "Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor nu respectă exigenţele de calitate a legii", se arată în punctul de vedere al Direcţiei legislaţie.
Propunerea legislativă a fost depusă la Parlament de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. "Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, ca autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, cu competenţa pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor", prevede propunerea legislativă.
Potrivit proiectului de act normativ, preşedintele şi vicepreşedintele autorităţii sunt numiţi de Senat şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, pentru un mandat cu durata de şase ani. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui nu poate fi reînnoit. Călin Popescu-Tăriceanu a explicat că nu este rolul procuraturii să facă interceptările. "Într-o ţară în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt respectate, nu putem să dăm o asemenea operaţiune nici pe seama serviciilor de informaţii, nici pe seama procuraturii. Ca atare, procuratura va fi primul beneficiar, chiar dacă şi-a făcut cu repeziciune propriul serviciu. Nu e nicio problemă. Oamenii, aparatura, dacă există, din punct de vedere juridic, se creează o altă entitate şi trec acolo şi atunci avem siguranţa că nu există probe măsluite, cum s-a întâmplat recent, plus celelalte probleme care derivă de aici. Un exemplu: ce se întâmplă cu înregistrările care nu sunt legate de cercetarea penală pe care o desfăşoară? Cine le stochează, le foloseşte cineva, le foloseşte peste opt ani, cele care ţin de viaţa privată?", a adăugat el.
Tăriceanu a precizat că acest model este folosit şi în alte ţări din Europa şi în SUA, "unde grija pentru drepturile individuale este extrem de mare". Potrivit preşedintelui Senatului, propunerea legislativă se bazează atât pe Decizia CCR nr. 51/16 februarie 2016, cât şi pe o serie de observaţii ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cuprinse în Memorandumul privind Justiţia, adoptat în luna septembrie. Tăriceanu a completat că autoritatea este gândită să funcţioneze independent faţă de celelalte organe abilitate ale statului şi sub supravegherea unei comisii din componenţa căreia vor face parte "trei judecători desemnaţi de ÎCCJ, trei reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, un reprezentant desemnat de Avocatul Poporului şi doi membri ai Parlamentului, unul desemnat de Senat şi unul de Camera Deputaţilor", conform Agerpres.
