CTP arată care sunt 'consecințele nocive' ale deciziei lui Klaus Iohannis

Digi24:

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îl critică pe președintele Klaus Iohannis pentru că nu a motivat respingerea nominalizării lui Sevil Shhaideh și spune că președintele ar putea respinge și alte propuneri venite din partea social-democraților, pentru a se defini ca un președinte anti-PSD.

„După 26 de ani avem un preşedinte care ia o hotărâre discreţionară, de bun plac, pe care nu o justifică nimănui. Nu-mi mai amintesc să se fi întâmplat aşa, s-au luat decizii cu consecințe crâncene pentru România în acești 26 de ani, dar şefii de stat au avut o justificare, bună, proastă, cum era, pentru hotărârea pe care au luat-o. Klaus Iohannis nu bagă în seamă alegătorii, așa cum dl. Ponta, acum doi ani, refuza să-i bage în seamă. Este un fapt întristător de civilizaţie politică şi umană - cheremul exprimat de preşedinte”, a spus Cristian Tudor Popescu.

El a comentat și comentariile din mass-media, potrivit cărora președintele are multe motive, dar nu le poate spune public.

„Nu se poate o astfel de logică. Trebuie să auzim de ce a luat această hotărâre. Dacă ar fi avut un motiv solid, logic şi firesc era să-l spună public. Îi dădea o lovitură directă lui Liviu Dragnea, susținătorul necondiționat al doameni Shhaideh - uite pe cine ai propus, or Klaus Iohannis nu face această refererinţă”, a spus jurnalistul.

În opinia sa, decizia lui Klaus Iohannis are și alte consecințe nocive: „se poate interpreta că a fost respins fără nicio motivaţie un candidat femeie, etnic minoritar şi religios minoritar. Fără motivaţie se lasă deschisă alimentarea curenteleor xenofobe şi intolerante din societatea românească, adică să nu-l întoarcem în groapă pe Ștefan cel Mare punând-o pe doamna Shhaideh”.

Cristian Tudor Popescu spune că președintele Iohannis „nu se poate opri aici”.

„Trebuie să continue cu respingerile în raport cu PSD pentru că singura raţiune a tacticii sale este a deveni preşedintele anti-PSD pentru alegerile din 2019. Nu poate să fie preşedintele PNL, pentru că partidul este în pragul dezagregării. A ales singura posibilitate, să-și contureze imaginea de campanie pentru 2019 ca ultima redută în faţa mării roşii PSD de pe hartă. În acest sens, cred că bătălia va continua între dl Iohannis și PSD, ALDE. Nu are cum să se soluţioneze acum printr-o nouă numire din partea PSD”, a spus jurnalistul.

„Ce urmează? O să vedem – suspendare, posibil, încercare de suspendare, sau respingeri succesive ale altor candidați de către președinte - deși nu văd cum ar mai putea fi numit altul - și intrare în logica anticipatelor. Nu se știe cine va câștiga între dl Dragnea și dl. Iohannis în această bătălie. Știm cine pierde. E limpede”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

Ziarul Financiar:

Execuţia bugetară la 11 luni publicată de Ministerul Finanţelor indică un an cu un major dezechilibru în execuţia bugetului general consolidat, o practică a ultimilor ani.

În vreme ce veniturile au scăzut cu 4 miliarde de lei, an/an, (în special din cauza neîncasărilor din TVA şi a nerealizării ţintelor în privinţa veniturilor de UE), cheltuielile au crescut cu 6,8 miliarde de lei - în total un gol bugetar de aproape 11 miliarde de lei. Veniturile au scăzut, la 11 luni, an/an, cu 1,9%, iar cheltuielile au crescut cu 3,3%. Şi, totuşi, deficitul bugetar este de doar 5,5 miliarde de lei, echivalent a 0,7% din PIB. Pe tot anul, deficitul bugetar a fost programat în legea bugetului să ajungă la 2,95% din PIB pe cash, adică peste 22 mld. lei, ceea ce înseamnă că, în decembrie care tocmai se sfârşeşte, guvernul mai putea cheltui 16-17 miliarde de lei, fără a depăşi deficitul programat. Aşa a făcut şi în ultima lună a lui 2015, când a cheltuit 15 miliarde de lei, trecând bugetul de la un excedent de 07% din PIB, în noiembrie, la un deficit de 1,4% din PIB în decembrie.

Dar este greu de crezut că a mai putut face şi anul acesta la fel. Anul trecut a avut pe ce să cheltuiască baniiîn decembrie pentru că multe lucrări, mai ales pentru programele care implicau fonduri UE, fuseseră executate, rămânând ca guvernul să plătească doar. Anul acesta proiectele au fost puţine (nu a fost dat în folosinţă niciun kilometru de autostradă) şi, cel mai probabil, chiar dacă a vrut, guvernul nu a avut cui să dea bani. Este greu de presupus că deficitul va depăşi anul acesta 2% din PIB, în aceste condiţii, deşi el ar fi trebuit, potrivit legii bugetului, să fie de aproape 3% din PIB.

De unde această situaţie aparent bună pentru buget? Din sacrificarea investiţiilor, ca de fiecare dată. În contul banilor UE, bugetul a cheltit în acest an, la 11 luni, cu 5,7 miliarde de lei mai puţin ca în primele 11 luni din 2015. În aceeaşi vreme, investiţiile din buget (cheltielile de capital) au crescut cu doar 1,9 miliarde de lei faţă de 11 luni din 2015. Prin urmare, investiţiile totale sunt cu un miliarde de euro (4,5 mld. lei) sub cele din 2015. De aici aparentul echilibru.