CTP, despre întâlnirea dintre Klemm şi Zgonea: O manevră puturoasă. Un nonsens

„De ce a făcut asta domnul Klemm eu nu ştiu nici până în ziua de astăzi. Nu am o explicaţie raţională. Spuneam că poza celor doi, dacă ne uităm la ea, fără alte considerente, ne uităm cum sunt aşezaţi, arată ca un selfie făcut pe şpagă. Un tip care are o anume suprafaţă, popularitate, şi care contra şpagă, face un selfie cu tine ca să-ţi transfere şi ţie din popularitatea lui.

Nu ştiu exact ce a fost în capul domnului Klemm. Dar ceea ce mă contrariază sunt nişte luări de poziţie în presă şi printre anumiţi politicieni cum că, dom'ne, e o mişcare strategică a americanilor prin care, folosindu-l pe Zgonea, vor să-i contracareze pe pesedişti, care au de gând să facă o nouă marţe neagră. Deci, să vină cu nişte legi anti-anticorupţie în Parlament pe care să le treacă aşa cum s-a încercat în celebra marţe neagră şi că mişcarea asta a lui Klemm, indiferent de persoana domnului Zgonea, este o mişcare cu care se barează drumul penalilor.

Va să zică au ajuns Statele Unite să acţioneze în România prin mişmaşuri de politician de colţul mesei, român? Pentru că asta este o manevră, dacă ar fi aşa, să-l foloseştzi pe Zgonea, să-ţi faci socoteala... Şi ce ar putea să facă domnul Zgonea din poziţia respectivă, acolo? Practic, ce să facă? Să zicem că vine PSD cu nişte legi din astea în care restrânge atribuţiile DNA, în care încearcă să diminueze sistemul de justiţie din România ce face, ce face domnul Zgonea? Tehnic, ce poate să facă? Are vreun vot în plus în faţa majorităţii parlamentare? Face 15 voturi votul lui?

Nu are niciun fel de prerogativă prin care poate să blocheze sau nu astfel de legi. Nu are niciun fel de susţinere politică, dimpotrivă am auzit că i-au şi găsit un articol, în sfârşit, prin care pot să-l dea afară de acolo.

Adică, se sperie Dragnea. Îl vede pe domnul Zgonea împreună cu Klemm şi zice: dom'ne, eee, dacă e Zgonea cu Klemm atunci nu ne mai atingem de Vali. Puţin îi pasă lui Dragnea de Klemm, el e la partidul lui, la PSD, acolo, îşi face combinaţiile şi dacă va avea combinaţia prin care să îl dea jos pe Zgonea o să-l dea.

Dar cel mai grav mi se pare să admiţi acest mijloc în lupta anticorupţie. Adică o manevră puturoasă, o manevră tipică a politicianului corupt din România, adică a-l folosi pe acest impostor... Este un impostor. Este individul cu declaraţiile alea... Ciocănarul de la Roger Waters, care stătea cu ciocanul acolo să spargă zidul Casei Poporului. Care, de altfel, a fost părtaş la toate nefăcutele PSD-ului în materie de antijustiţie, începând cu 2012. Ce, a făcut vreo opinie separată?

Până la proba contrarie, (întâlnirea dintre Hans Klemm şi Valeriu Zgonea – n.r.) este o prostie. Cred că a fost greşit informat că trebuie să facă treaba asta. Sau e o confuzie. E unul din cele mai frumoase nonsensuri pe care le-am văzut în ultima vreme. Ce să rezulte de aici? Nimic.

Domnul Klemm a coborât în ochii unora ca mine, de exemplu - şi cred că nu sunt singurul -, prin acest gest. Singurul efect a ceea ce a făcut domnul Klemm este degradarea în imagine a domniei sale”, a declarat Cristian Tudor Popescu.

Locurile de muncă de calitate care oferă protecţie socială trebuie să joace un rol central în combaterea sărăciei, se arată în cel mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), analizat de CNBC. Deşi ratele de sărăcie extremă s-au înjumătăţit din 1990, prea mulţi oameni trăiesc încă în sărăcie la nivel mondial, cu toate că muncesc, relevă raportul ILP. Locurile de muncă îi fac vulnerabili, fiind adesea prost plătite, în domenii cu nivel scăzut de calificare şi fără protecţie socială. Se estimează că aproape 2 miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de 3,10 dolari pe zi, reprezentând peste 36% din lumea emergentă şi în curs de dezvoltare. Iar deşi rata sărăciei s-a redus la nivel mondial, în special în China şi în mare parte a Americii Latine, aceasta este în continuare ridicată în Africa şi în părţi din Asia, potrivit raportului ILO. O creştere a ratei sărăciei a fost înregistrată şi în ţările dezvoltate, în special în Europa. Conform estimărilor ILO, în 2012 peste 300 milioane de oameni din ţările dezvoltate trăiau în sărăcie. Creşterea este legată de numărul ridicat de refugiaţi care au sosit în Europa în ultimii ani. Copiii şi femeile sunt cei mai afectaţi de sărăcie. În ţările emergente şi în curs de dezvoltate, mai mult de jumătate din numărul total de copii cu vârste de sub 15 ani trăiesc în sărăcie extremă sau moderată. În ţările dezvoltate, 36% din copii trăiesc sub limita relativă a sărăciei. Potrivit calculelor ILO, este nevoie de aproximativ 600 miliarde de dolari pe an, sau aproape 10.000 miliarde de dolari în total în 15 ani, pentru a eradica sărăcia extremă sau moderată la nivel mondial până în 2030.