Premium
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat în această seară politicienii care fac demersuri pentru grațierea persoanelor condamnate pentru corupție, în condițiile în care copiii bolnavi de leucemie sunt condamnați la suferință sau chiar la moarte, pentru că nu mai au tratamentul asigurat. El spune că răspunsul dat de ministrul Sănătății, Florian Bodog, la o întrebare pe această temă este „sinistru”.
Declarația sa vine în contextul în care, la Spitalul de Pediatrie din Iaşi, trei medicamente pentru afecţiunile oncologice lipsesc de aproximativ o lună.
Întrebat cine îşi asumă răspunderea dacă aceşti copii nu vor supravieţui, în lipsa tratamentului, ministrul Sănătății Florian Bodog a răspuns: „Asta este o întrebare pe care mi-o adresaţi mie? Eu am auzit de acest subiect de la dvs. pentru prima dată, acum.”
Aceasta deși, în același interviu, ministrul spunea că „nu e vorba numai de copiii din Iaşi, e vorba de copiii din toată ţara care au această problemă”.
„Este primul răspuns care rămâne memorabil pentru istorie al domnului acesta, Bodog”, a spus Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul îl compară pe ministru cu un IT-ist care nu reușește să rezolve un defect la un calculator și atunci provoacă unul mai mare, care să afecteze tot sistemul.
„'Nu sunt în stare să rezolv problema de la Iași pentru că nu sunt în stare să o rezolv în toată țara', spune distinsul. Iar al doilea răspuns este într-adevăr monumental. Tace vreme de 20 de secunde și după aceea spune: 'Mie îmi adresați această întrebare?' Mie, adică de ce nu v-ați dus, nu știu, la un service auto, de ce puneți întrebarea asta ministrului Sănătății?”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„Dl. Șerban Nicolae tocmai se dă de ceasul morții să grațieze niște corupți aflați prin pușcării, condamnați la doi, trei, cinci, șapte, 10 ani de închisoare. La Iași și în toată țara există copii condamnați la moarte și ei sunt grațiați în fiecare zi cu ajutorul acestor tratamente. Trăim într-o țară în care, de luni de zile, vedem o grijă nesfârșită a celor aflați la putere pentru inși aflați prin pușcării, în cercetare penală. Ideea este să fie grațiați. Iar în ce privește condamnarea la moarte a acestor copii, dl ministru al Sănătății spune: 'Mie îmi adresați această întrebare?' În această țară trăim,” a continuat jurnalistul.
„Când vezi așa ceva, te scuturi și te întrebi: suntem în NATO, suntem în UE, avem Guvern, avem Parlament, avem președinție, pretindem că suntem o țară civilizată? Suntem undeva pe la gaura peșterii cu astfel de răspuns, al acestui individ. Cum poate să fie numit acest individ ministrul Sănătății? E un răspuns sinistru și dacă era vorba de ministrul Transporturilor. E un om căruia nu-i pasă de ființele omenești și mai ales de niște copii bolnavi de cancer”, a adăugat el.
Cristian Tudor Popescu spune că ministrul Bodog ar fi trebuit să convoace pe toată lumea, astfel încât problema să fie rezolvată în 24 de ore, pentru că, fără tratament, copiii bolnavi de cancer riscă să moară. El a arătat că au fost medici care au sunat la alte clinici din țară și părinți care au reușit să cumpere tratamente din străinătate.
„Oamenii ăștia au încercat să facă ceva în fața condamnării la moarte pe care nu vrea să o grațieze domnul acesta, din partidul cu grijă pentru tot felul de infractori”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Mediafax:
Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că SRI şi-a retras ofiţerii din ANAF ca urmare a „atacurilor” din ultima perioadă, el exprimându-şi speranţa ca acest fapt să nu afecteze încasările, o eventuală problemă în sensul afectării încasărilor ţinând de managementul instituţiei.
„Deci dacă ANAF, dacă noua conducere a ANAF nu este în stare să-şi facă treaba ca instituţie şi are nevoie de alte instituţii, adică să aibă oameni în interiorul instituţiei, înseamnă că au o problemă de management. Şi eu sper să colaboreze foarte serios nu numai cu SRI în perioada următoare. Şi SRI este interesat ca lucrurile să meargă foarte bine şi au specialişti foarte buni. Dar faptul că şi i-a retras de acolo probabil că este un rezultat al tuturor atacurilor din ultima perioadă. Dar ANAF nu a fost gândit să fie un melanj între ANAF şi SRI. SRI probabil că a avut bune intenţii, să sprijine foarte mult”, a spus Dragnea
Întrebat cum au ajuns ofiţerii SRI în ANAF, Dragnea a răspuns” Nu am înţeles, dar o să aflăm”.
Dragnea a mai susţinut că acest fapt trebuie analizat de către Comisia SRI.
„Comisia SRI trebuie să analizeze toate aspectele care apar în spaţiul public. Pentru această instituţie pe care pe mine mă interesează, ca şi SIE, să fie foarte puternică, stabilă, foarte respectată, e important ca orice apare în spaţiul public să fie lămurit”, a spus Dragnea.
Ziarul Financiar:
În Italia, corupţia reprezintă un subiect la fel de recurent în presă ca şi vacanţele şcolare, ziua mamei sau soldurile, potrivit Les Echos.
Transcrierile convorbirilor telefonice interceptate ale oamenilor de afaceri ţin primele pagini ale cotidienelor, jurnalele televizate încep cu informaţii descoperite cu privire la afacerile unor oameni politici cu un moral dubios, iar descoperirea unor infiltraţii mafiote pe şantiere publice este dezbătută zile la rând... până când totul este dat uitării. Totuşi, toată lumea din Italia îşi aminteşte de operaţiunea „Mani Pulite“, (Mâini curate), care, scoţând la iveală cancerul corupţiei, era menită să îl extirpe definitiv. Ancheta, lansată în urmă cu 25 de ani, dezvăluia tradiţionalele şi profundele legături secrete dintre mediile economice şi partidele politice.
După 3.000 de arestări şi peste 1.200 de condamnări, prima republică italiană se prăbuşea. O aniversare care vine în fiecare an cu o constatare amară: nimic nu s-a schimbat de atunci. Aceasta este făcută acum de Piercamillo Davigo, însărcinat cu ancheta, acum preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Magistraţilor. „Corupţia s-a agravat. Singurul lucru nou este dispreţul unei opinii publice resemnate.“
Clasamentul anual al Transparency International dă dreptate magistratului. Potrivit acestuia, Italia ocupă poziţia a 60-a din 176 de ţări, singurele ţări din Europa clasate mai prost sunt Grecia şi Bulgaria.
Fenomenul este perceput cu fatalitate de către italieni, drept o trăsătură imuabilă a caracterului naţional. În plus, toleranţa acestora este amplificată de lipsa de încredere în stat, a cărui birocraţie este considerată ineficace şi opresivă fiscal.
În timp ce corupţia este la fel de prezentă ca acum 25 de ani, aceasta şi-a schimbat în schimb natura, fapt evidenţiat de Fundaţia RES.
De la cereri de ofertă trucate, la afacerea "Mafia Capitale" din Roma şi lucrările la digul Moise din Veneţia, recenta succesiune de scandaluri atestă omniprezenţa corupţiei, pe care s-a bazat succesul Mişcării 5 Stele.
Însă, acum corupţia s-a descentralizat şi "privatizat". Aceasta nu mai reprezintă baza unui sistem ierarhizat, organizat de partidele politice pentru a se finanţa ilegal. Aceasta a devenit anarhică şi vizează îmbogăţirea personală a membrilor reţelelor politico-afaceriste, legate la o criminalitate organizată.
RFI:
Reforma Uniunii Europene este un subiect de campanie în contextul prezidenţialelor franceze, dar şi în celalalte ţări în care vor avea loc alegeri anul acesta precum Germania şi Olanda. Europa Tratatului de la Maastricht nu mai întruneşte adeziunea europenilor, există chiar un consens legat de faptul că ea trebuie reformată. Este mai greu de găsit însă consensul cînd vine vorba despre arhitectura viitoarei Europe. Unii, în special partidele extremiste, propun dezmembrarea cît mai rapidă şi totală a actualei case europene pentru ca apoi să devină posibilă construcţia unui nou edificiu. Alţii sunt mai puţin radicali (cum este cazul cu socialistul Benoît Hamon în Franţa) şi consideră că Uniunea Europeană se poate reforma din interior.
Au fost ani, înainte de 1989, cînd am auzit de sute şi de sute de ori întrebarea dacă "era posibilă o reformă a comunismului din interior?". Istoria a demonstrat că nu, altfel spus că sistemul comunist era imposibil de reformat şi că era sortit inevitabil prăbuşirii. Din ce în ce mai des începe să fie formulată acest tip de întrebare şi în privinţa Uniunii Europene. Poate fi ea salvată, reformată, transformată în altceva, re-democratizată şi redată oamenilor după ce treptat a devenit o expresie a neoliberalismului şi a unor incredibile contradicţii? Iată cam cum este pusă "chestiunea", în culisele diplomaţiei dar şi în presă, precum şi în programele candidaţilor la prezidenţialele franceze.
Merită atenţie, în acest sens, viziunea socialistului Benoît Hamon în privinţa Europei. El şi-a prezentat-o pe larg, acordînd un interviu pe acest subiect şi cotidianului Le Monde. "In Europa, austeritatea trebuie pusă în minoritate". Iată una din frazele sale cheie. Dacă ne gîndim că adeptul cel mai fervent al politicii de austeritate este Germania, avem deja o pistă interesantă de înţelegere a proiectului european promovat de Benoît Hamon, candidatul socialiştilor la alegerile prezidenţiale. Pentru Benoît Hamon este limpede că Europa suferă de un mare deficit de democraţie, întrucît două instituţii fundamentale, Banca Centrală Europeană şi Comisia europeană, precum şi zona euro, se sustrag de fapt legitimităţii urnelor. El propune, în consecinţă, crearea unei Adunări parlamentare a zonei euro, care ar trebui să fie o emanaţie a parlamentelor naţionale. Iată o viziune interesantă, primul ei merit fiind acela că pledează pentru “mai multă Europă”, deci pentru o mai mare integrare şi nu pentru “mai puţină Europă”, cum este cazul cu partidele anti-sistem.
Referitor la acestea din urmă, fie că sunt de extrema dreaptă fie că sunt de extrema stîngă, ele se întîlnesc la mijloc, mai precis au în comun ideea că demolarea actualei case comune nu poate fi evitată. In Franţa viziunea lui Marine Le Pen provoacă îngrijorare, cu atît mai mult cu cît curentele anti-sistem sunt în ofensivă.
Ele sunt în ofensivă şi chiar se impun pe teren politic şi decizional. Brexit-ul nu este altceva decît consecinţa unei ofensive "anti-sistem". La fel şi Donald Trump, cu un program anti-sistem a ajuns el la Casa Albă. In prezent puţini lideri extremişti se declară în mod deshis “anti-capitalişti” sau "anti-liberali" sau "anti-neoliberali". Este mult mai subtil să spui că eşti anti-sistem, ceea ce poate atrage un electorat mult mai vast. Nu era oare, şi în Europa de răsărit, înainte de 1989, cam toată lumea anti-sistem, chiar şi oamenii care serveau sistemul din interior?
Proiectul de demolare a Uniunii Europene propus de Marine Le Pen, şi analizat cu mare atenţie de presa franceză, este plin de apeluri de natură să atragă un electorat dezamăgit, la fel ca în cazul Brexit-ului sau al prezidenţialelor americane. De fapt Marine Le Pen nu cere demolarea totală a actualei arhitecturi europene ci doar ieşirea Franţei din zona euro şi adoptarea unei politici de protecţionism “inteligent”. Ori, dacă Franţa iese din zona euro este ca şi cum Uniunea Europeană însăşi s-ar destrăma…
În peisajul politic european, cele mai multe curente anti-sistem sunt de dreapta şi se manifestă cel mai activ în Franţa, Germania, Austria, Olanda, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie. Curentele anti-sistem de stînga sunt dominante în Spania, Grecia, Irlanda şi Italia. In această ultimă ţară Mişcarea 5 stele depăşeşte clivajul stînga-dreapta.
