Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză dură a jurnalistului Cristian Tudor Popescu în contextul deciziei procurorilor DNA de a pune sechestru pe averea liderului PSD Liviu Dragnea.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat la Digi24 decizia DNA de a pune sechestru pe toată averea lui Liviu Dragnea, constatând că acesta deține o avere impresionantă pe care, paradoxal, a făcut-o ca „lefegiu” la statul român neparalel, ceea ce îl face să spună că liderul PSD face parte mai degrabă din „statul parale”.
"(...) Dl. Dragnea deţine această avere impresionantă care mă face să spun că până luptă dl. Dragnea cu statul paralel, pe care l-a definit în Proclamația de la Herculane PSD, Dragnea face parte el din statul parále, adică acei inși care au reușit să se îmbogățească ca în basme, în vreme ce erau lefegii la statul român, neparalel, sub ochii cetățenilor, mulți dintre ei votanți PSD, care nu au venituri pe familie mai mari de 2.000 de lei.
Asta înțelegem, că a avut pe ce să pună sechestru DNA, Dragnea fiind un membru al statului parále.
Episodul de la DNA face parte din dramoleta în mai multe episoade, pe care o regizează și interpretează dl. Dragnea, din acel moment al celebrei Proclamații de la Herculane, cum va rămâne în istorie, document oficial al PSD, partid de guvernământ, în care apar cuvintele stat paralel și ilegitim. De altfel, ilogică formulă, cum observa și dl. Bădălău, preşedintele executiv al PSD. Dacă statul e paralel, cum să fie legitim? Din momentul acelei Proclamații, Dragnea dorește să devină în imagine Iisus Hristosul României. Se prezintă ca o ţintă, ca o victimă, începând cu 2012, cu referendumul. De câte ori PSD a vrut să facă ceva bun pentru România, statul paralel - am spus parale sau paralel? - statul paralel s-a năpustit asupra lui Dragnea, care se sacrifică", spune Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Şi momentul nu este deloc fast, pentru că pe toate temele în dezbatere, de la terorism, migranţi, Brexit, separatism catalan, Comisia îşi arată limitele şi ba gafează substanţial, ba nu se angajează, ba e blocată de limitele unui mandat imperfect şi pe incapacitatea depăşirii inconsecvenţelor şi a lipsei de propuneri cu care se poate lucra venite din partea Marii Britani, de exemplu. Până la deblocarea lacătului german, după constituirea majorităţii şi a viitorului guvern, Berlinul e pe deplin absorbit de afacerile interne, încât doamna Merkel nu participă la deblocarea mecanismelor la nivel european.
Această gripare substanţială vine cu precădere de la Germania, marele motor al Europei, o Germanie care se află în faţa multiplelor precedente, dar în primul rând a dificultăţii de a coagula coaliţia Jamaica, CDU/CSU alături de liberali şi Verzi, din cauza limitărilor pe care le are fiecare forţă politică. Refugiaţii, impozitele reduse, încălzirea globală sunt doar câteva din temele acute care afectează coaliţia, dar duc si la slăbirea forţei politice a cancelarului Merkel la al patrulea mandat. Totul în viitorul Germaniei, Europei şi al lumii se bazează pe capacitatea de negociere şi încăpăţânarea de a reuşi a cancelarului german.
Nici Franţa lui Macron nu trece printr-o perioadă fastă, deşi scopul de a demitiza statul bunăstării şi de a eficientiza economia Franţei, aducând-o în marja de competitivitate, este un obiectiv al întregii Europe. Emmanuel Macron se confruntă cu legea muncii, reforma pieţei muncii, reducerea personalului bugetar, reducerea privilegiilor funcţionarilor publici – dar şi a numărului lor – şi mai ales reducerea birocraţiei. O acţiune cu sprijinul patronatelor franceze, dar cu opoziţia puternică a celor mai active sindicate europene. Reuşita sa este însă o reuşită a Europei de a depăşi marasmul visului socialist de a munci puţin pe bani nemeritaţi sau de a trăi din ajutoare sociale comparabile cu salariul minim pentru munci necalificate.
Nici provocările din interiorul Uniunii Europene, la nivelul faliilor create în timp, nu lipsesc, principalul responsabil fiind astăzi grupul de la Vişegrad. Cu un joc dual dar menţinut la limită în spaţiul acceptabil, statele din regiune, cu precădere Ungaria, au un limbaj distinct în ţară, cu nuanţe vădit anti-europene, atacând fundamentele democraţiei, şi un altul, conformist, la Bruxelles. În rest, Polonia frizează limitele democraţiei pentru a perpetua puterea politică a partidului conservator de la guvernare, în timp ce în Cehia zarurile sunt aruncate, dar e prea devreme să tranşăm poziţionările finale ale noului guvern faţă de Rusia şi integrarea europeană. Slovacia se detaşează în euro-conformă şi susţinătoare a viitorului european. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Vestea prăbuşirii discuţiilor pentru formarea noului guvern german de coaliţie a zdruncinat euro, simbolul cel mai important al unităţii europene, şi pe bună dreptate. Economia germană este esenţială pentru stabilitatea economică a zonei euro şi a întregii Uniuni Europene.
Audi, constructor auto german, a construit cea mai mare fabrică de motoare din lume în Ungaria, unde produce şi maşini finite. Astfel de investiţii fac din Ungaria un centru european al industriei auto, atrăgând diverşi furnizori, mai mari sau mai mici, de piese şi componente care creează locuri de muncă pe plan local. Industria maghiară este atât de dependentă de producătorii nemţi încât când vreo fabrică auto mare se închide sau îşi încetineşte producţia pentru mentenanţă se simte imediat în activitatea economică, trezind speculaţii că este vreo avertizare din partea Berlinului cu privire la deriva anti-Bruxelles a guvernului maghiar.
Toţi producătorii auto germani şi-au construit baze de producţie puternice în Europa de Est. Daimler a devenit în special activ în extinderea prezenţei în regiune. Anul trecut, compania a anunţat construirea celei de-a doua fabrici din Ungaria şi a unei fabrici de motoare în Polonia cu investiţii de 500 de milioane de dolari în prima fază. Unitatea poloneză va fi a doua fabrică de motoare a Daimler din afara Germaniei. Producţia va începe în 2019. În România, Daimler, cu producţia de cutii de viteze ultramoderne, este pe cale să devină a doua cea mai mare companie din industria auto, locală după Dacia. Volkswagen şi Daimler, în această ordine, sunt cele mai mari companii europene din industria manufacturieră, un creator important de locuri de muncă. În perioada 2003 - mai 2017, companiile germane au creat 654.922 de locuri de muncă în Europa de Est, dintre care 33% în sectorul auto, potrivit Financial Times.
Beneficiile sunt reciproce. Expansiunea germană în estul UE începând cu 2004 a creat până în 2014 un milion de locuri de muncă în Germania, potrivit unui studiu al Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania. În 2014, investiţiile germane în străinătate s-au triplat, iar Germania devenind principalul stat investitor din Europa. Din 2004 până în 2014 companiile germane au investit peste 73 de miliarde de euro în noile ţări membre ale UE. Germania este principala piaţă pentru exporturile est-europene, în condiţiile în care materii prime, componente şi piese fabricate în est sunt integrate în produse exportate de Germania în lumea întreagă. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Bashar al-Assad, preşedintele Siriei, a efectuat luni seara o vizită-surpriză de câteva ore în Rusia, vizită rămasă secretă până marţi dimineaţă. La Soci, liderul de la Damasc a discutat îndelung cu omologul său rus Vladimir Putin în contextul în care miercuri este prevăzut un summit tripartit Turcia-Rusia-Iran.
« Vizita la Soci a lui Bashar al-Assad a durat 4 ore şi rămas secretă din motive de securitate dar şi pentru a pregăti punerea în scenă a revederii cu Vladimir Putin » e de părere corespondentul RFI în Rusia. Un preşedinte rus devenit în doi ani un actor inconturnabil al crizei siriene. Ultima întâlnire Putin-al-Assad avusese loc în octombrie 2015 la Moscova, câteva zile după intervenţia militară a Rusiei în Siria. De atunci şi până acum, liderul de la Damasc nu mai ieşise din ţara sa, cel puţin în mod oficial.
Fotografiile de luni seara de la Soci îi arată pe cei doi preşedinţii, rus şi sirian, ţinându-se îndelung în braţe. Al-Assad a profitat de ocazie pentru a-i mulţumi aliatului său rus pentru « sprijinul oferit în apărarea teritoriului şi a independenţei ţării noastre. De când a intervenit Rusia acum mai bine de doi ani, am înregistrat o serie de mari succese şi mai multe regiuni ale Siriei pe care fusesem nevoiţi să le abandonăm, au fost eliberate de terorişti » a mai spus liderul de la Damasc.
De partea sa, Vladimir Putin l-a felicitat pe omologul său sirian pentru rezultatele obţinute în combaterea terorismului şi a insistat pe necesitatea găsirii unei soluţii politice la conflictul sirian, o soluţie negociată între regimul de la Damasc şi opoziţie. « Chestiunea principală este cea a unei reglementări politice paşnice după înfrângerea teroriştilor şi cea a unei soluţii pe termen lung în Siria. Este motivul pentru care am dorit să discut cu Dvs. despre organizarea unui « congres al popoarelor siriene », proiect pe care îl sprijiniţi » i-a zis liderul de la Kremlin lui Bashar al-Assad.
« Congresul popoarelor siriene » Vladimir Putin ar dori să-l organizeze undeva la începutul lunii decembrie tot la Soci. La el ar urma să fie invitate toate grupurile etnice din Siria şi toate părţile aflate în conflict. Pentru liderul de la Kremlin, faza militară a intervenţiei sale în Siria s-a terminat. Trebuie deci accelerată cea politică. (Mai multe detalii AICI)
